Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Alfabetul DOAMNELOR din Est

    Primit pentru publicare: 22 Nov. 2021
    Editor: Ion Istrate
    © Octavia Buhociu, © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)


    Cum stați cu literatura româna de  prin secolul al XIX-lea  până, doar, prin perioada interbelică ?  Și mai precis cu personajele feminine din aceste  scrieri?  Ioana Pârvulescu (scriitoare, traducătoare, critic literar, profesor de  literatură română modernă la Facultatea de Litere din București) stă foarte bine : a scris o carte de 256 pagini, Alfabetul DOAMNELOR  De la doamna B. la doamna T, iar Editura Humanitas i-a publicat-o  în 2021 (ediție revăzută și  adăugită față de prima din 1999).  

    Eroinele feminine au fost create mai ales de bărbați, asta e !, dar o perspectivă feminină asupra acestor personaje  este de apreciat mai ales de către studentele/ii de la filologie în special, cititoarele/ii doritori de noutăți în materie de literatură română, totul printr-o combinație reușită de critică și istorie literară, de sociologie și istorie culturală și a mentalităților secolului despre care vorbim. Nu se obținea așa o lucrare fără ajutorul talentului, studiului, cercetării asidue  în bibliotecă, biblioteci.

    Aici alfabetul nu începe cu A ci cu B, Doamna B, numele eroinei lui Costache Negruzzi din O alergare de cai, roman apărut în 1840. Ultima eroină alfabetică este doamna T din Patul lui Procust de  Camil Petrescu, roman publicat în 1933. Intre aceste două personaje feminine, la distanță de un secol unul de altul, Ioana Pirvulescu s-a ocupat  de : Niceta din Iluzii pierdute de Kogălniceanu,   Maria  și Chera Duduca din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Adela lui Ibrăileanu, Cătălina din Luceafărul de Mihai Eminescu,  Florica din Zburătorul lui Ion Heliade Rădulescu, Maria din Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, Ela din  Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război de Camil Petrescu, Otilia din Enigma Otiliei de George Călinescu, Vitoria Lipan și Minodora din Baltagul de Mihai Sadoveanu, Sia, Lina, Ada Maxențiu, Mika-Le, Elena, Mini, Nory din Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat- Bengescu, Ioana   din romanul cu același nume de Anton Holban, Chirița lui Alecsandri, Anca din Năpasta de I. L. Caragiale, Mara lui Ioan Slavici, Ilona din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Despa din Ursita lui Hașdeu și lista poate continua. 

    La câtă literatură română am studiat, citit și tot am mai aflat foarte multe lucruri noi, la care nici nu mă gândisem până acum. Să vă dau doar câteva idei, așa concentrate :
    -În secolul al XIX-lea tinerețea a fost simbol obsesiv de la « Junimea » până la personaje, feminine sau masculine : junul, juna, feciorul, fecioara, copilandra, băietanul, copila, flăcăiandrul  ce abundă în literatură.
    -O iubire nu poate începe iarna, e nevoie să fie primăvară.
    -Femeile, devenite independente social, economic, financiar devin  infidele, iar bărbații sunt geloși, interpretează în fel și chip gesturile iubitelor- asta prin literatura interbelică. ( Ela și soțul ei, de exemplu).
    -Prin ce se distinge fata cuminte de fata rea ? Prin machiaj, îmbrăcăminte, poziția corpului, a mâinilor în special, mișcarea pleoapelor și modul de a privi pe băieți ( cuconița Drăgana a lui I H Rădulescu, sau vestita Coana Chirița,…).
    -Femeia fară mister a fost introdusă în literatura română de Hortensia Papadat-Bengescu  (debutează la 42 ani și are 5 copii) : personajele feminine din Concert din muzică de Bach sunt bolnave, sadice, lipsite de putere, depresive, leneșe, ursuze…ceva mai menajate, dar și mai slab conturate sunt Elena Drăgănescu, Mini, feminista Nory. 

    -Hașdeu a trebuit să se apere în procesul de presă cauzat de publicarea nuvelei Duduca Mamuca, în 1862, în paginile revistei proprii Lumina. Studentul la drept  NN își povestește  prima noapte de dragoste, la vârsta lui de 13 ani cu o femeie de 57 ani. Scandal , jignire . În secolul al XIX-lea se punea semnul egal intre ficțiune și realitate, scriitorul răspundea de faptele personajelor sale. Cum personajul nu putea fi dat în judecată, chemat la proces este autorul licențios (să zicem), Hașdeu, care s-a autoapărat, a citat nume mari de scriitori (Solomon, Aristofan, Ovidiu, Petronie, Apuleiu, Plaut, Boccaccio, Rabelais, Shakespeare, Goethe, Alecsandri, Negruzzi, Beldiman, Conachi), care ar fi trebuit amendați serios la vremea lor. Patru magistrați l-au socotit nevinovat pe Hașdeu, trei l-ar fi pedepsit. Mai târziu, în volum, pasajul incriminat a fost eliminat !

    -Nudul a apărut în literatura română în Tiganiada, într-un decor neașteptat, în chilia unui călugăr, ei da !? Dar e vorba doar de un vis/ispită  aici.

    -Limbajul amoros : pe vremea lui Negruzzi, femeile  erau asaltate cu formule turcești sau grecești : kera mu, fos mu, psihi mu. Kir Ianulea o alinta pe Acrivița (Cănuță om sucit) cu expresii frumoase : « puiule și suflete », « fos-mu, parighoria tu kosmu » (lumina mea, mângâierea luminii).
    -……………………….
    Ioana Pârvulescu nu se limitează doar la literatura română, tot timpul face comparații, paralele cu alți scriitori ( Shakespeare, Tolstoi, Dostoievski, Turgheniev, Proust, Balzac, Flaubert, Homer, Milan Kundera, …), lucrări , personaje feminine din literatura universală. Chiar dacă   stilul Ioanei Pârvulescu ține mai mult de critica literară și poate mai puțin de beletristică, atrage atenția și interesul cititorului nu numai specialist în materie. Probabil că acest alfabet al Ioanei Pârvlescu îl completează pe al vostru. Cu siguranță.



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5