Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Apariţie editorială: „Poveşti din Ţara Codrului”, vol. 2, de Traian Rus

Primit pentru publicare: 29 iul.2015
Autor: pr. stavr. Radu BOTIŞ
Publicat: 29 iul.2015

Apariţie editorială: „Poveşti din Ţara Codrului”, vol. 2, de Traian Rus

Cu gândul la streaşina veche a casei încărcate de istorie (Muzeul Satului Oarţa de Sus), loc în care generaţii de oameni s-au născut, au copilărit, s-au bucurat împreună ori au plâns, soţii care şi-au aşteptat la poartă bărbaţii plecaţi în război Taraori mame ce şi-au petrecut nopţi de veghe la căpătâiul leagănului în care îşi vegheau odorul (Pruncul) de Dumnezeu dăruit. Unde te poţi bucura mai mult decât acolo de chipul hristic care veghează protector, iar noi aşteptând prin divina pronie împliniri viitoare.

Volumul al doilea al cărţii „Poveşti din Ţara Codrului”, iată, vine bucurându-ne sufletul ca o completare la primul volum ce îşi aştepta parcă împlinirea prin cel prezent. Apariţia a fost posibilă, autorul având alături oameni deosebiţi, asemenea d-lui inginer Alexandru Tămăşan, domnului profesor Bogdan Pop, domnului profesor universitar doctor Viorel Rogoz, îndrumător ştiinţific, precum şi familiei Sorin şi Monica Tămăşan.

Cartea, apărută la editura Teognost din Cluj-Napoca, 2015, este structurată pe două mari capitole: I. Oameni şi poveşti – Poveşti şi oameni şi II. Pagini de istorie.

Sigur, aşa cum ne-a obisnuit încă de la volumul I, profesorul Traian Rus îşi continuă poveştile pline de atâta adevăr: poveşti de viaţă, poveşti de dragoste, poveşti cu Dumnezeu, cum însuşi menţionează la pagina 26 (în povestirea Îngerul păzitor). Însă toate aceste poveşti pe care le găsim pe paginile cărţii nu sunt altceva decât petrecerea Dumnealui pe aceste locuri încă de când, tânar profesor de istorie, tărâmul acesta al Oarţei de Sus l-a motivat să-şi împlinească destinul.

Astfel, poveştile încep să curgă lin, iar însufleţirea cu care autorul continuă să le depene ajunge să ne transpună într-un univers plin de frumusete. Locuri asemenea Fântânii lui Toag, Podul Mniresii, Fântâna lui Crăciunaş, dar şi Dragostea de mamă luminează acest loc pentru ca în povestirea Mitropolitul, Înaltpreasfinţitul Andrei, fiu al satului, ca o binecuvântare cerească, să întregească această „gură de rai” alături de care Mecena Sanducu Tămăşan, după relatarea autorului, omul din spatele lucrului bine făcut, îşi are şi el binemeritat loc în carte. Oameni ai satului sunt eroii acestei cărţi care au locuit, locuiesc sau revin cu drag acasă ori de câte ori este posibil, deoarece aici regăsesc energia benefică sufletului lor.

În a doua parte a cărţii întâlnim alte nobile suflete asemenea neînfricatului Vasile Blidaru, personalitate încă vie mai ales în rândul generaţiei mai vârstnice, de obârşie din satul Odeşti, simpatizant al Partidului Naţional Ţărănesc, mereu animat de spiritul de dreptate, care, alături de alţi codreni, încerca să se opună noului regim comunist, ori doctorul Alexandru Odeşteanu, căpitanul Ciprian Gavriş, preotul martir Ioan Robu, protopopul Vasiliu Gavriş, născut în Chelinţa, satul natal şi al autorului cărţii, dar şi frumoasa Doină a lui Lucaciu (pag. 260), cu privire la care profesorul Traian Rus face referire scoţând în evidenţă totodată şi personalitatea LEULUI DE LA ŞIŞESTI – preotul Vasile Lucaciu.

„Poveşti din Ţara Codrului”, volumul II, este o fărâma de istorie peste care colbul timpului nu are dreptul să se aştearnă, fiindcă acestea sunt trăirile fiecăruia păstrate în amintire dar şi în conştiinţa vie. O carte de identitate nu a dumneavoastră, domnule profesor, căci ea aparţine acestei părţi de Ţară a Codrului. Dumneavoastră cu HAR şi condei aţi adus la lumină frânturi de viaţă, locuri, întâmplări, oameni, ceea ce fiecare ar trebui să facem, atât cât ne pricepem.

La Chelinţa aţi văzut lumina zilei, Oarţa de Sus v-a adoptat, iar talantul pe care l-aţi primit nu l-aţi pus la păstrare, ci l-aţi facut să rodească. Ce poate fi mai frumos?!

Vă felicit sincer pentru această reuşită!

22 iulie 2015,
Oarţa de Sus, Maramureş

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 37 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5