Arta paleocreştină, Secolele I-III. d.Hr.
Autor: Dorin MacoveiIstoria culturii
Primit pentru publicare: 24 mai 2016
Autor: Drd. Dorin MACOVEI
Publicat: 24 mai 2016
Editor: Ion ISTRATE
Arta paleocreştină
Secolele I-III. d.Hr.
În spaţiul mesopotamian, la Dura-Europos, s-a descoperit o sinagogă decorată cu interesante picturi murale. Ca şi în catacombele romane şi în acest baptisteriu, apar decoraţii reprezentând scene biblice din Vechiul şi Noul Testament.
Ele sunt printre primele reprezentări creştine cunoscute în ceea ce priveşte pictura murală. Privindu-le, descoperim ,,originile” picturii religioase creştine, făcându-ne astfel, o imagine asupra evoluţiei artei bizantine de mai târziu.
Putem spune că arta creştină se naşte acum şi atinge maturitatea între sec. al III-lea şi al V-lea. După anul 313, este permisă construirea bazilicilor,care suntdecorate în secco, frescă şi mozaic, perioadă care constituie depăşirea alegoriei şi se încheagă primele programe iconografice. Arta catacombelor, iese deci, la suprafaţă, înflorind coloristic şi spaţial. În perioada Împăratului Constantin cel Mare, se construieşte mult, iar tehnica murală ia un avânt pe măsură.

Reprezentările din catacombe ce au ,,supravieţuit” timpului, au uneori un hieratism uimitor, pătrunse de un simţământ tainic şi adevărat, care impresionează, chiar dacă tehnica murală folosită este de cele mai multe ori una sumară. Renumite sunt reprezentările din catacombele: Priscillei, Domitillei, Pretextat sau Calist. Un chip al Mântuitorului din secolul al IV–lea, este cel din catacomba Comodillei. Aici, Hristos este reprezentat cu fruntea înaltă, ochii migdalaţi, nasul subţire şi energic, barba lungă şi ascuţită, bucle bogate de păr şi chip majestuos accentuat de nimbul cu iniţialele A şi Ω, dar mai ales de întreaga lui ţinută, pe tron, între Sf.Apostoli Petru şi Pavel. [1]
Pictura din catacomba Priscillei, demonstrează că procedeele elenistice ale picturii pompeienele erau cunoscute şi familiare acestor artişti.
,,Ei puteau să înfăţişeze o figură omenească prin câteva trăsături grosolane de penel, şi intuim că efectele şi artificiile nu interesau prea mult.”[2]
S-a spus, cu privire la această perioadă, că arta antică a suferit o decădere, din cauza multelor războaie, revolte şi invazii, fapt ce a dus la dispariţia multor secrete tehnice. [3]
În catacombele romane, apare pentru prima dată ,,orantul” (reprezentarea unui suflet mântuit cu mâinile ridicate în poziţia specifică rugăciunii). Tot în secolul al II-lea, apare reprezentarea Bunului Păstor .[4]
Note:
[1] Sofian Boghiu, Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantină, Bucureşti, 2001, p.48;
[2] E.H.Gombrich, Istoria artei, Pro Editură şi Tipografie, Bucureşti, 2007, p.129;
[3] Ibidem, p.131;
[4] V.Schultze, Hristos în arta creştină primitivă, p.331-336 , apud Sofian Boghiu, Chipul Mântuitorului…, p.49, unde ne sunt prezentate trei moduri de reprezentare a Mântuitorului în frescele catacombelor: ,,trei moduri de a-L înfăţişa pe Domnul în pictură se pot distinge în acest interval de timp: Mântuitor al lumii, Judecător al lumii, Biruitor al lumii”.
Rubrica: Istoria culturiiAutor: Dorin Macovei
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
Articole asemănătoare
1856 – 2016: 160 de la dezrobirea robilor ţigani în Principatele Române. 1856 – 2016: 160 de la dezrobirea robilor ţigani în Principatele Române Repere ale istoriei ţiganilor (rromilor) pe teritoriul românesc (secolele XIV – XIX)
Viziunea lui Al.Florin Țene asupra adevăratelor valori estetice. Proglomodernul *
,,EMINESCU – viziuni grafice între clasic şi modern: Ligia MACOVEI -Victor FOCA”.

