AUREL I. GHEORGHIU – Un fotograf a locurilor eminesciene

Autor, Nicolae Iosub

Dacă de la Otto şi Jean Bielig ne-au rămas cele mai importante fotografii legate de Mihai Eminescu şi locurile sale natale, de la Aurel I. Gheorghiu ne-a rămas un frumos album intitulat ,,Botoşanii cari se duc…”, apărut în anul 1927 la editura ,,Cartea Românească”, Bucureşti, cu desene de Marcel Olinescu, făcute după fotografiile lui Aurel Gheorghiu.

Aurel I. Gheorghiu s-a născut în comuna Flămânzi, satul Storeşti, urmând şcoala primară în Târgul Suliţa, Liceul Laurian din Botoşani şi Şcoala Superioară de Război din Bucureşti. A fost un ofiţer de elită al armatei române, scriitor, publicist şi fotograf pasionat.

De la Aurel Gheorghiu ne-au rămas peste 4500 clişee fotografice şi fotografii cu care a participat la diferite expoziţii din ţară. Multe din fotografiile realizate de Aurel Gheorghiu imortalizează locuri şi oameni din judeţul Botoşani, majoritatea făcute în perioada 1924-1926.

O parte din aceste fotografii au constituit izvor de inspiraţie pentru pictorul şi graficianul botoşănean Marcel Olinescu, prietenul său din copilărie, care a realizat ilustraţiile la albumul ,,Botoşanii cari se duc…”, apărut în anul 1927.

În anul în care apare acest album Aurel Gheorghiu era căpitan şi frecventa Şcoala Superioară de Război. Autorul, în introducerea albumului precizează motivul realizării acestei lucrări:,,Din trecutul îndepărtat al Botoşanilor, învăluiţi în năframa amintirilor străbune, smulgem biruiţi de pietate icoana celor mai însemnate urme, pentru ca adunate laolaltă între foile de teasc ale acestei lucrări, să poată trăi nestingherite şi mai înainte…

De aceea, îndreptându-ne către călătorul, care întovărăşit de toiagul dorului de a-şi cunoaşte Patria, în tot ce are mai sublim şi mai măreţ, s-a rătăcit pe drumurile colburoase ale ţinutului nostru botoşinean, îl sfătuim, că nu-şi va pierde vremea zadarnic, dacă, abătându-se din cale, se va opri câteva clipe de popas, pentru a deslega de pe frântura lespezilor fără glas, taina atâtor biruinţi străvechi, care mâine vor fi fără urme!”.

O serie din aceste fotografii se referă la locurile eminesciene din judeţul Botoşani, locuri pe unde a trăit sau trecut poetul şi prinse pe clişeu pentru prima dată de Aurel Gheorghiu.

Dintre aceste fotografii realizate de A. Gheorghiu putem enumera: casa copilăriei poetului de la Ipoteşti, Bisericuţa familiei Eminovici, atenansa de la Ipoteşti, unde a locuit efectiv Eminescu în copilărie, ruinele casei copilăriei poetului, Biserica Uspenia din Botoşani, unde a fost botezat poetul, Şcoala Marchian cu statuia lui Eminescu în faţă, Mănăstirea Agafton, clopotniţa veche de la Agafton, scările de la Mănăstirea Agafton etc.

Trei dintre fotografiile făcute la Mănăstirea Agafton au fost folosite pentru realizarea a trei ilustrate, de către Tipografia ,,Viitorul” Botoşani. Este vorba de vechea biserică a Mănăstirii Agafton, cu maica stareţă în prim plan, scările ce leagă cele două biserici şi o ilustrată cu atelierul de covoare de la Agafton.

Prima ilustrată redă vechea bisericuţă de la Agafton, cu imaginea maicii stareţe din perioada 1919-1924, care putea fi: Epraxia Herescu, Nimfodora Stamatopol sau Eufrosina Petrovici; a doua redă scările ce leagă cele două biserici, construite de mama eroului Dimitrie Lemnea, mort în Războiul de Independenţă şi ultima, Atelierul de covoare, în faţă cu soborul mănăstirii.

Scrisul de pe aceste trei ilustrate este făcut de acelaşi autor şi cred că a fost chiar autorul fotografiilor, Aurel Gheorghiu. Este un scris de mână făcut direct pe clişeu.

Aceste trei ilustrate au fost realizate după anul 1919, an din care funcţionează tipografia ,,Viitorul” la Botoşani.

Până în prezent nu s-a făcut nicio referire la autorul acestor imagini, deşi unele au mai fost publicate. Le redăm pe toate trei mai jos.

La Mănăstirea Agafton Mihai Eminescu petrecea zile întregi în copilăria sa, sub supravegherea şi îngrijirea maicelor Fevronia, Olimpiada şi Sofia, surorile mamei sale. Aici poetul a citit primele buchii şi are şi o însemnare autografă pe una din cărţile de rugăciuni. A fost un loc mult frecventat şi iubit de poet.

Ajunge aici şi în perioada când era bolnav, în 1887, şi locuia la Botoşani împreună cu sora sa Harieta.

Pictorul Marcel Olinescu realizează două planşe cu ,,Schitul bătrânesc al Agaftonului”, cu clopotniţa în prim plan şi cu biserica nouă a mănăstirii. Imaginile celor două biserici sunt luate de aproape, fiind foarte clare. La biserica nouă se vede că avea o intrare şi un mic pridvor şi în dreptul naosului, intrare pentru preot. Astăzi e numai o uşă mică.

Dintre toate fotografiile făcute de căpitanul Aurel Gheorghiu, de cea mai mare importanţă este fotografia atenansei de la Ipoteşti, casă unde de fapt a copilărit Mihai Eminescu. Această casă avea trei camere, una în care locuiau băieţii lui Eminovici, un antreu, cancelaria lui Gh. Eminovici şi bucătăria.

Despre această atenansă vorbeşte I. D. Marin, în cartea sa ,,Eminescu la Ipoteşti”, apărută în 1979, la Editura Junimea din Iaşi şi ,,La Ipoteşti pentru Eminescu”, Editura AGATA Botoşani, 2005, dovadă că el văzuse fotografia lui Aurel Gheorghiu, fotografie care a mai fost redată într-o carte de geografie a judeţului Botoşani, clasa a II-a primară, începând din anul 1931.

Atenansa a fost construită de Gh. Eminovici înainte de construcţia casei noi şi avea faţa spre biserică, cu cerdac, paravan lângă camera băieţilor şi şopron lângă bucătărie, cu pereţi din vălătuci şi acoperită cu şindrilă. Gh. Isăcescu a pus, mai târziu, tablă neagră pe acoperiş, ceea ce se observă şi în fotografia lui Aurel Gheorghiu. Atenansa a fost demolată în anul 1936.

Tot unică este fotografia care redă ruinele casei lui Eminovici de la Ipoteşti după demolarea ei, de către familia Papadopol. În planul doi se vede atenansa care era întreagă, în bună stare şi era locuită, probabil, de familia lui Dumitru Leancă, administrator angajat de Maria Papadopol, în 1923.

Aceste două fotografii au fost mai puţin cunoscute de biografii lui Mihai Eminescu şi apar destul de rar în bibliografia poetului.

O altă fotografie făcută de Aurel Gheorghiu este cea a bisericuţei familiei Eminovici. După această fotografie Marcel Olinescu realizează desenul din care se observă că aceasta avea două intrări, una în pridvor şi una pe partea laterală, spre mormântul părinţilor poetului şi era acoperită cu tablă neagră. Starea ei era destul de bună, fiind folosită ca biserică a satului Ipoteşti.

Desenul cu casa lui Gh. Eminovici cred că este realizat după fotografia făcută de Jean Bielig în 1909. Unghiul din care este redată casa şi elementele înconjurătoare sunt aproape identice cu cele din fotografia lui Bielig.

Alte două desene redau Biserica Uspenia din Botoşani, unde a fost botezat Poetul, la 21 ianuarie 1850 şi Şcoala Marchian, în faţă cu bustul lui Eminescu, realizat de sculptorul Ion Georgescu, în 1890, desene realizate după fotografiile făcute de Aurel Gheorghiu, imagini ce nu se mai regăsesc în alte reproduceri a acestor clădiri.

Fotografiile realizate de Aurel I. Gheorghiu şi cele 37 de planşe din albumul ,,Botoşanii cari se duc…”, realizate de pictorul Marcel Olinescu, constituie o realizare de excepţie pentru istoria Botoşanilor, această lucrare fiind astăzi destul de greu de găsit. Posed un exemplar cu autograful lui Gheorghiu din 23. 11.1929, dăruit generalului Condeescu, Mareşalul Curţii M.S. Regelui:,,Omagiu respectuos din partea Capt. A. I. Gheorghiu, Şc. Sup. de Război- 23.11.929, Bucureşti”.

Bibliografie:

1.Căpit. A. I. Gheorghiu şi prof. M. Olinescu- ,, Botoşanii cari se duc…” -Album istoric– Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1927
2. I. D. Marin- Eminescu la Ipoteşti- Editura Junimea, Iaşi, 1979
3. I. D. Marin- La Botoşani pentru Eminescu- Editura AGATA Botoşani, 2005
4. Revista Luceafărul.net, mai 2011- Aurel Gheorghiu