Numai lucrurile rele se întâmplă rapid (Gordon Livingston);
Degeaba fugim de adevăr (Gordon Livingston);
Nu toţi cei care rătăcesc se pierd (Gordon Livingston);
„Întoarcerea acasă”… ca temă generoasă a romanului românesc (Henri Zalis);
Stările de agregare ale materiei sunt stări morale. Disciplina moleculară este o caracteristică a solidelor. Indisciplina moleculară este o caracteristică a fluidelor şi gazelor (G. G. Constandache);
A vorbi despre… „dâra lăsată de viscolirile lui Cioran” (Ionel Necula);
Eu nu pot scrie literatură decât în româneşte (Mircea Eliade);
Omul poartă cu el prima gură de aer inhalată la naştere. Este o fărâmă din duhul locului în care s-a întrupat şi care nu va fi eliberată decât în ceasul din urmă. Peste tot, pe unde-l poartă destinul, duce cu el seva şi dorul pământului din care s-a plămădit (Ionel Necula);
Există un… „înger arheolog” (Marc Alyn);
Poetul este nebunul care scrie pe peretele gol al absolutului (Marc Alyn);
Poetul veghează şi, ca un miner, extrage minereul cuvintelor (Marc Alyn);
Când unul îţi linge tălpile, pune pe el piciorul să nu te muşte (Paul Valery);
Cei care visează ziua cunosc multe lucruri care le scapă celor care visează noaptea (E. A. Poe);
Pasărea nu simte nimic când îi tai penele de la aripi, dar nu mai poate zbura (Jules Renard);
A fi… „bolnav de incertitudine” (Liviu Ioan Stoiciu);
Un diavol care cântă e mai cucernic decât un înger care se roagă (Panait Istrati);
Există … „hoţi de noroc”, adică cei care îţi fură şansa (Bujor Nedelcovici);
Trebuie să fermecăm prin relaţii spirituale (Titu Maiorescu);
Greierii ca nişte… „limbi păgâne” (Lucian Strochi);
Doar cei cu nume umbros… ,,tricotează lumina” (Lucian Strochi);
Nu este suficient să vorbeşti despre vid în cuvinte (Constantin Barbu);
Intelectul este un vultur transcendent (Constantin Barbu);
Milarepa nu mergea la birou. Buddha nu citea Biblia. Platon nu ştia germană. Bismark mergea la birou, citea Biblia, ştia germană. Ce chestie! (Constantin Barbu);
Amnistie da, amnezie nu! (Adam Michnik);
Pentru a supravieţui şi prospera, democraţia are nevoie de eroi obişnuiţi (Ken Jowitt);
Prezentul este traumatic, decadent, amoral şi corupt (Vladimir Tismăneanu);
În sondajele de încredere ziariştii sunt plasaţi mai sus decât parlamentarii, dar mai jos decât prostituatele (Andrei Oişteanu);
Trăim întâmplări din irealitatea imediată (Max Blecher);
Dacă voi nu veţi vorbi, chiar pietrele vor lua cuvântul (Iisus Hristos);
După revoluţie, pot spune că în România eroii au murit, revoluţionarii s-au întors acasă şi la putere sunt oportuniştii (Dennis Deletant);
Întregul progres este văzut ca o luptă frenetică pentru un scop care, speri şi te rogi, nu va fi atins niciodată (George Orwell);
Fiinţele umane asemenea … „crinilor câmpului care nu se ostenesc, nici nu torc” (Matei VI, 28);
Proletari din toate ţările, sunaţi clopoţelul! (Sorin Petrescu);
Aşa e că până acum nu stăm nici bine, nici rău, adică nici aşa, nici altminteri? (I. L. Caragiale);
Politica e, prin definiţie, un fel de balamuc vesel, o adunătură de caractere dezosate, de personalităţi schizoide, imprevizibile, flexibile până la contorsiune (Andrei Pleşu);
Toată nefericirea omului provine din faptul că nu e în stare să stea liniştit în camera lui (Blaise Pascal);
De îndată ce am avut o cameră numai a mea am avut o viaţă interioară (Anatole France);
Niciodată nu eşti destul de singur atunci când scrii. Niciodată nu e destul de linişte în jur, iar noaptea nu e nicicând destul de neagră (Kafka);
Paradigma „români din România / români din afară” e cu siguranţă reală. Dar nu există români second hand (Cristina Hermeziu);
Prietenia şi-a schimbat natura, a devenit şi ea „digitală” (Cristina Hermeziu);
Oamenii liberi nu savurează şi nu apreciază libertatea (Cristian Ghinea);
Lichelele sunt fericite indiferent de starea libertăţii (Cristian Ghinea);
De câte ori m-am întors acasă în vizită, am simţit cum România gâfâie (Cristina Hermeziu);
Exilul e un fel de lungă insomnie (Victor Hugo );
Să nu râzi, să nu plângi, să nu deteşti, ci să înţelegi (Spinoza);
Cine n-are nimic sfânt / N-aibe loc pe-acest pământ (blestem românesc);
Câinii latră la cei care nu-i cunosc (Heraclit );
Ignorantul neagă ceea ce nu cunoaşte (Montaigne);
Fiind foarte român, Eminescu este universal (Tudor Arghezi );