654. Educaţia este soluţia necesară pentru a face faţă oricărei situaţii de viaţă (John G. Hibben);
655. Cei care nu muncesc n-au nici un interes să vadă sau să se vadă că face cineva ceva (Rodica Stănilă);
656. Într-o ultimă respiraţie să poţi exclama: „Ce roman a fost viaţa mea!” (Napoleon);
657. Zilnic se pune pentru om chestiunea cum ar putea să-şi facă loc deajuns şi să-şi poarte mai bine sarcinile, iar dacă i se par grele de purtat, e fiindcă n-a izbutit încă să găsească sistemul după care să aşeze pe fiecare unde trebuie şi astfel să echilibreze greutatea (Rabindranath Tagore);
658. Acţiunea vindecă frica (principiu psihologic);
659. Dacă nu încerci, pierzi fără măcar a şti dacă ai fi putut face (Rodica Stănilă);
660. Deşi suntem contemporani, e evident că nu trăim cu toţii în aceeaşi epocă (Ezra Pound);
661. Modernitatea e cosmopolită, chiar şi atunci când pune în scenă miturile tribului (Alexandru Muşina);
662. Poetul ca… „supremul savant” (Arthur Rimbaud);
663. Limbile sunt imperfecte prin aceea că sunt mai multe, lipseşte cea supremă. Această interdicţie e voită dinadins, pentru a nu ajunge să te consideri Dumnezeu (Stephane Mallarme);
664. Poezia… „ca o aproximare a limbii supreme” (Alexandru Muşina);
665. Educaţia începe prin poezie, se întăreşte printr-o purtare adecvată şi se împlineşte în muzică (Confucius);
666. Poezia este limbajul încărcat cu maximum posibil de energie (semnificaţii) (Ezra Pound);
667. Un articol poate fi mai rău decât un glonţ (Ion Iliescu);
668. Rănile care nu se vindecă niciodată sunt cele produse de cuvinte (Tudor Octavian);
669. Ranchiuna ca… „viermele dinlăuntrul unei acţiuni” (Mihai Şora);
670. Vă rog să observaţi că satisfacţia şi insatisfacţia au un caracter atât de personal, încât ele îşi descoperă nesimţit o cauză personală (Nicolae Manolescu);
671. Criticii îi citesc pe scriitori, fie şi numai fiindcă aceasta e menirea lor, dar scriitorii nu se prea citesc între ei (Nicolae Manolescu);
672. A tăia un copac e ca şi cum ai lovi un om cu mâinile legate (Marguerite Yourcenar);
673. O iubire de intelectual: filtrată de cultură, capricioasă, oxigenată (Gabriel Coşoveanu);
674. A fi escortat permanent de două surori: POTICNEALA şi EZITAREA (Gabriel Coşoveanu);
675. A te complace în… „lăcomia noastră de alte lumi imposibile” (Ruxandra Cesereanu);
676. Permanent… ,,să hăpăim hulpav tot ceea ce nu este omeneşte posibil” (Ruxandra Cesereanu);
677. Nici măcar apocalipsa nu trebuie să fie ca la carte ( Ruxandra Cesereanu);
678. A cunoaşte… ,,secretul fabricării frigului adânc” (Vasile Leac);
679. Mania autocontrolului produce un impecabil haos logic (Radu Vancu);
680. E clar însă că nu cu toate cuvintele suntem la fel de atenţi (Cosmin Ciotloş);
681. A fi … „o umbră care se va înălţa” (Liviu Ioan Stoiciu);
682. Moartea care… ,,se mulţumeşte cu rolul de simplu gunoier al vieţii” (Gabriel Liiceanu);
683. Moartea nu are măreţie decât dacă survine în plină detentă a vieţii. Numai atunci nu se umileşte şi nu ne umileşte (Gabriel Liiceanu);
684. Viaţa se încarcă şi se descarcă tot timpul ca o uriaşă baterie construită după principiul plăcerii (Gabriel Liiceanu);
685.Naturaleţea în scris n-o capeţi decât atunci când ţi-ai dobândit stilul (Sorin Lavric);
686. Stilul e ştaiful care se recunoaşte spontan la un om (Sorin Lavric);
687. Când gândim, noi nu curgem, ci picurăm (Gabriel Liiceanu);
688. Mi-e silă numai gândindu-mă că se poate muri de plăcere (George Bălăiţă);
689. Natura umană ca o … „maşină moale” ( George Bălăiţă);
690. A avea o … „memorie cu găuri, ceva ca o plasă de pescuit cu ochiuri prea mari, peştele obişnuit se pierde, peştele cel mare nu se arată” (George Bălăiţă);
691. Starea pe loc acumulează o primejdioasă energie potenţială oricând gata să iasă de sub control (George Bălăiţă);
692. Nu există „străini”. Indiferent de vârstă, de loc, de cultură etc., există doar oameni cu care te înţelegi sau nu… (George Bălăiţă);