Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Curtea de Argeş, ROMÂNIA. Întreaga Familie Regală înmormântată la Arhiepiscopie.

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Curtea de Argeş, ROMÂNIA. Întreaga Familie Regală înmormântată la Arhiepiscopie.

Primit pentru publicare: 18 Oct. 2019
Autor: Gheorghe A. STROIA
Publicat: 20 Oct. 2019
© Gheorghe A. Stroia, © Revista Luceafărul

Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


Gheorghe A.  Stroia:
Ion N. Oprea la al 106-lea Carte:
Curtea de Argeş. Întreaga Familie Regală înmormântată la Arhiepiscopie.Mihai I lângă mama Sa, Regina Elena
Volum închinat CASEI REGALE A ROMÂNIEI. Maiestăţii Sale REGINA ELENA, Mamă a lui MIHAI I, Rege al ROMÂNIEI

           Curtea de Argeş, ROMÂNIA. Întreaga Familie Regală înmormântată la Arhiepiscopie. Mihai I lângă Mama Sa, Regina Elena. Volum închinat CASEI REGALE A ROMÂNIEI, Maiestăţii Sale REGINA ELENA MAMĂ a lui MIHAI I, Rege al ROMÂNIEI , aşa se intitulează recentul  volum, octombrie 2019, 252 pagini, la Editura Armonii Culturale-Adjud,  cu un cuvânt de început semnat de subsemnatul, editor.                                                                      

          „Istoria ne oferă zi de zi lecții ce trebuie a fi  învățate. Se spune că lecțiile neînvățate, dar repetate, conduc la perpetuarea acelorași  greșeli, într-un vârtej ascendent de circumstanțe agravante. Oricât de sceptici sau rezervați am fi, nu putem să nu spunem că România de astăzi există, datorită  unor mari personalități istorice, politice, culturale, care i-au marcat cursul, devenirea, istoria. Galeria marilor voievozi ai neamului se completează cu epoca regilor României care au  contribuit la rândul lor la înfăptuirea unor momente memorabile.  

          Astfel, Războiul de Independență (1877) și, implicit,  câștigarea independenței țării, se datorează lui Carol I (1866-23 1914). Unirea cea Mare (1918) este opera artizanului său,  Ferdinand I (1914-1927). Insurecția armată de la 23 august 1944 și implicit garanția continuării noastre ca neam, se datorează lui Mihai I (1927-1930, 1940-1947), ultimul rege al  Românilor. 

             Cartea de față, opera patriarhului literelor ieșene, ION. N.  OPREA, este o nouă lecție, pe care sârguinciosul cronicar ieșean ne-o oferă. Istoria regalității românești, cu informații în  detaliu, o culegere interesantă de articole preluate sau creații proprii, ne oferă o viziune de ansamblu asupra familiei regale,  începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, până la finele primei jumătăți a veacului al XX-lea.  

             Sunt prezentate fapte, evenimente mai mult sau mai puțin  cunoscute. Cartea reprezintă o cronică actualizată a familiei  regale, seria evenimentelor nefericite datorate recentelor decese  ale Reginei Ana și Regelui Mihai I, fac și ele obiectul articolelor lucrării. Cu condescendență, respect și admirație  față de personalitățile care ne-au marcat istoria, Ion N. Oprea reușește să pună într-o nouă lumină monarhia și să ridice la  rang de monument național necropola regală de la Curtea de Argeș, locul sacru în care și-au aflat loc de odihnă regii României. 

         O carte interesantă, plină de amănunte surprinzătoare  despre regi, regine, moștenitori și urmași la tron, despre  înscăunări sau abdicări, despre fapte și evenimente, despre locuri reprezentative ale vremurilor. Toate acestea pot fi  considerate piese rare, de mare importanță, în marea cartă a istoriei naționale. Îl felicităm pe neobositul publicist ieșean  ION N. OPREA, pentru vehemența cu care redescoperă valorile României și abnegația cu care restituie memoriei cititorilor săi veritabile pagini de istorie! 

Gheorghe A. Stroia 

Membru ARA & USE”.

Despre Mamă Elena şi modul cum a promovat Ea Românis citim la pagina198 din volum: „ În timpul  primei domnii a Regelui Mihai, Elena a divorţat de Carol, la presiunile pe care le-a făcut acesta din străinătate. În 1930, odată cu reîntoarcerea lui Carol, românii visau să-i încoroneze la Alba Iulia, ca pe Regii Ferdinand şi Maria. Însă Carol al II-lea a obligat-o pe principesa Elena să părăsească România. 

           I-a permis să își vadă fiul doar două luni pe an. Principesa Elena s-a stabilit la Florența. După înlăturarea lui Carol al II-lea, Ion Antonescu i-a cerut să se întoarcă în țară şi i-a dat titlul de Regină Mamă și apelativul „Majestate”. 

            Implicarea de care a dat ea dovadă, atât în perioada Regenței, dar și după anii ’40, au arătat că a iubit România. Activitatea ei și demersurile diplomatice au creat o imagine pozitivă României și au întărit forța exilului românesc. 

Regina Mamă Elena a împărtăşit soarta Regelui Mihai şi a trăit în exil. În ultimii ani de viaţă, s-a mutat în Elveţia, alături de fiul său. A murit pe 28 noiembrie 1982. Spunea mereu că regimul comunist va cădea şi se va întoarce alături de fiul ei în ţară”.

18 octombrie 2019

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Virgil Ciuca spune:

    In „familia regala” sunt si -cel putin doi Carol I si Mihai I- TRADATORI DE TARA! iar altii ori altele au dispretuit Poporul Roman pe carel-au tratat ca pe un popor de sclavi!

    unii si unele nu stiau nici Limba Romana!

    prezenta osemintelor lor in pamant romanesc este „O RUSINE”!

    admiratorii TRADATORILOR DE TARA SUNT SI EI TOT TRADATORI!

    Virgil Ciuca
    Bucuresti
    20 oct. 2019

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania