Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Donquijotismul din visul lui Vasile Lefter, într-un roman psiho-social: ,,Doi metri sub pământ”

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 5 (135), Mai 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Donquijotismul din visul lui Vasile Lefter, într-un roman psiho-social: ,,Doi metri sub pământ”

Primit pentru publicare: 14 Mai 2020
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 26 Mai  2020

© Ion Istrate, © Revista Luceafărul


 

Donquijotismul din visul lui Vasile Lefter, într-un roman psiho-social: ,,Doi metri sub pământ”

Motto:
Venim pe lume singuri și singuri plecăm din ea. (Sigmund Freud

Vrem nu vrem, cu toții reflectăm în diferite forme la esența lucrurilor, faptelor și proceselor din societate și natură și încercăm să deslușim cauze și efecte ale acestora pentru a ne face traiul material mai comod și viața spirituală mai echilibrată, mai plină de optimism. Pentru aceasta ne vine în ajutor, tot Sigmund Freud, cu un îndemn ,,Omului îi trebuie un vis ca să suporte realitatea.” Și, de aici, ”Omul l-a inventat pe Dumnezeu ca să facă nefericirea mai tolerabilă.”.

Romanul domnului Vasile LEFER ,,Doi metri sub pământ”, Botoșani: Arena Cărții – 2020, este un vis al autorului pentru a stimula cititorului capacitatea de autocontrol și încredere în forțele proprii pentru a face față realităților în care trăiește. Precizarea domniei sale în cuvântul de introducere în conținutul cărții este revelatoare: se aveți încredere în visul meu donquijotesc de a încerca ceva mai rar întâlnit în literatura actuală. Așa este! Sunt rare asemenea scrieri în literatura noastră. Ideea autorului este un vis donquijotesc, dar desăvârșirea lui într-un fapt concret, cel al unei opere cu un conținut de excepție prin mesajul adresat viețuitorilor umani, este o impunătoare și valoroasă lucrare artistico-literară.

Vasile Lefter nu este primul care vorbește despre viața de apoi. Dorina Rodu, într-o opinie de redactor despre cartea ,,Doi metri sub pământ”, situează pe autor, prin conceptul promovat din conținutul romanului, în antiteză cu Dante Alighieri în Divina Comedie.

,,Doi metri sub pământ” este, deci, un roman psiho-social. Psihologic, pentru că se are în vedere un act psihoterapic, pentru o stare de spirit ,,optimistă” în ce privește ,,viața” după moarte, că tot așa, sub pământ, vor fi și bucurii și necazuri. Este un roman (și) Social, pentru că e o veritabilă frescă a societății actuale, o serioasă critică a imoralului, a incompetenței și a modului de abordare a administrării treburilor unei comunități umane.

Autorul vine tranșant, chiar din prima pagină, pentru a ne arăta că avem în față un roman de factură freudiană, unde Eul este zona în care se petrec toate demersurile de conciliere între Sine și Realitatea socială (imorală) și, în alt registru, între Sine și Supraeu (rigorile morale): ,,Măndița, văduvă de o bună bucată de vreme, le povesti suratelor din vecini, că bărbatul ei Anton, mort de vreo zece ani, o călărește în fiecare noapte, cerându-i să mai nască o dată, să mai facă o fată, care să-l tămâieze și pe el în zilele pentru pomenirea morților. Măndița îi promite că îi va îndeplini voia. Dimineața se trezește speriată și își pipăie zgârieturile de pe gât.” Dacă autorul vorbește despre o viață La doi metri sub pământ, adică după moarte, asemănătoare celei de pe Pământ, atunci și conflictele nerezolvate între Sine și Realitatea socială vor induce o grijă, o spaimă: ,,/ -Și al meu mă bântuie după cântatul cocoșilor. Am la îndemână tămâie și busuioc și pleacă repede. De câte ori apare noaptea îmi tot spune că l-am înșelat cu toți nenorociții, începând cu vremea când era în armată. Cea mai mare ciudă o are pe Timofte, văcarul satului, căruia i s-a dus vestea printre vădanele din trei sate. Îmi tot spune că se pregătește de o răzbunare pe măsură, când ne va avea printre cei din sicrie. Deja mă tem. Chiar mi-e frică să mor.”.

Prin conturarea stărilor de spirit ale personajele create, dominate de puterea recunoașterii săvârșirii unor fapte rele/ imorale, autorul apără ,,Eul” sugerând mecanismele eficiente pentru asigurarea unui echilibru între ,,subconștient” și ,,conștient” pentru a descarca tensiunile intra-psihice, care pot traumatiza comportamentul uman, nu departe de abateri de la normele sociale admise. Obiceiurile, tradițiile populare și creștine (Spovedania, Confesiunea), înștiințările publice făcute de autoritățile (primar, viceprimar etc.), de preotul bisericii, prin care se aduce la cunoștința ,,orovenilor” evenimente botez, căsătorii, înmormântări, acțiuni administrativ-gospodărești sunt elemente de bază care asigură o normalitate a relațiilor interpersonale și sociale în cadrul comunităților umane.

Conținutul romanului, o operă de excepție, ne prezintă o realitate repugnantă provocată de consecințele acțiunii unui infantilism politico-administrativ. Autorul ne cufundă într-o stare dureroasă, motivat și ritmic, din care intuim calvarul care-l macină, pentru a genera o atitudine civică pertinentă, atenționându-ne că asistăm la o gibozitate a socialului și idealului românesc. O realitate tristă și nepotrivită, care justifică starea supărătoare și  de neîncredere, printr-o abordare literară eminamente specifică unui stil original și valoros. O stare lăuntrică a autorului care se exteriorizează prin amărăciune sau indignare, debordând în metafore, ironii și umor.

Cine se va apleca să înțeleagă din lectura acestei cărți, sunt sigur că va percepe grija profesorului Vasile Lefter față de faptul că e nevoie de un mesaj psiho-social cu efecte benefice asupra relațiilor sociale, a traiului omenesc din această viață, în general.
Venim pe lume singuri și singuri plecăm din ea, o reflecție cu consecințe asupra întregii vieți; ce facem, ce trebuie să facem, cum trebuie să ne comportăm și ce trebuie să facem să trăim frumos și plăcut, cum suntem pregătiți pentru a rezista greutăților vieții și a întâmpina fatalul, moartea… Pentru aceasta emeritul pedagog și profesor, Vasile Lefter, a inventat și scris acest roman.

O operă făurită,  cu sârguință și atenție, într-un stil original și complex, de unde conturăm profilul unei personalități culturale de excepție, un scriitor de talia clasicilor literaturii universale.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania