Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Fațete ale unei didactici moderne a limbii și literaturii române

Cadrul educațional aferent secolului al XXI-lea este ancorat tot mai mult în aplicarea unor modificări substanțiale la nivelul didacticii, al întregului proces instructiv, care să răspundă imperativelor de pe piața muncii, nevoilor psiho-cognitive și afective ale tinerilor contemporani. Astfel, printr-o gândire flexibilă și asumată, un dascăl va rezona la descoperirea acelor pârghii prin care să stimuleze interesul elevilor pentru o disciplină curriculară, să creeze corelații între diverse materii de studiu și să-și afle calea către o anumită profesie. Pe acest fundal de idei, valorizarea predării interdisciplinare în actul didactic poate deveni o punte către satisfacție atât pentru subiecții educației, cât și pentru mentorul lor.

„Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Și ni nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i invităm să se adapteze” (Maria Montessori)

Trebuie semnalat faptul că predarea integrată, interdisciplinară, nu se află într-o etapă fază de noviciat în învățământul autohton. „Compatibilizarea Curriculumului Național cu cel European a condus la o organizare pe arii curriculare care să integreze experiențele de învățare, pentru a favoriza dezvoltarea unor structuri cognitive cuprinzătoare. Privită din acest aspect, aria curriculară apare ca o experiență de predare și învățare interdisciplinară, oferind o perspectivă multi- și interdisciplinară asupra obiectelor de studiu: noțiunile de matematică, fizică, chimie și biologie, limbă și filosofie și altele nu se adună într-un colaj, ci într-o construcție unitară, în una și aceeași lecție” (1)

În contextul dat, textele literare permit congruența cu discipline din alte arii curriculare, proxime sau mai depărtate: Arte (muzică, pictură, film, teatru), Om și societate (istorie, cultură civică), Matematică și Științe ale naturii (matematică, fizică). A ieși din granițele propriei discipline incumbă o sinteză, așa cum opina și J. Piaget.

Teme precum relația dintre literatură și alte arte constituie o ipostază a abordării didactice cu o profundă deschidere transdisciplinară și contribuie la realizarea unor corelații intra- și interculturale. Elevilor li se oferă prilejul să se familiarizeze cu principii generale sau diriguite în contexte cât mai variate. Mai mult, discursul didactic axat pe interdisciplinaritate devine sincron cu paradigmele educației actuale, propunând receptarea literaturii prin activități creative, participativ- colaborative.

Dincolo de formarea competențelor aferente disciplinei limba și literatura română, de însușirea unor achiziții care vor fi puse în relație integratoare cu cele specifice altor arii curriculare, receptarea interdisciplinară inițiază elevii pentru o învățare permanentă, pentru formarea unei culturi comunicative, necesară pe tot parcursul vieții.

În fluxul acestor căutări didactice, am avut în vedere să le insuflu elevilor mei pasiunea pentru literatură și alte discipline, implicit pentru procesul de investigație și elaborare a unei lucrări, suporturi materiale sugestive pentru temele date în cadrul unor proiecte. Un exemplu elocvent îl constituie abordarea interdisciplinară a poeziei scriitorului interbelic Tudor Arghezi, în cadrul orelor de limba și literatura română, nivelul liceal. Demersul didactic a constat în organizarea elevilor în ateliere de lucru, având astfel posibilitatea să creeze ancore între paleta de conotații ale mesajului liric și conținutul altor discipline, să opereze cu diferite concepte ce glisează de la o arie curriculară la alta, aceștia primind drept cerințe:

1. Atelierul lingviștilor
– Creați un text argumentativ pe tema religiozității poeziei lui Tudor Arghezi.
– Realizați un interviu imaginar cu poetul pe tema rosturilor ascunse ale existenței umane.

2. Atelierul filosofilor
– Reliefați condiția damnată a omului modern, așa cum se oglindește în filosofia existențialistă și în poezia psalmodică argheziană.
– Realizați o dezbatere cu tema „Captivitatea reală poate sugruma creația?”, având în vedere și „Jurnalul fericirii”, de Steinhardt.

3. Atelierul istoricilor
– Realizați o cronică pe tema: Adevăr și ficțiune în redarea evenimentelor istorice din timpul Răscoalei din 1907.

4. Atelierul artiștilor
– Surprindeți „Creioanele” argheziene în tușe plastice.
– Demonstrați grafic atașamentul poetului față de anotimpul autumnal.

5. Atelierul muzicienilor
– Explicați rolul muzicii bizantine în surprinderea  mesajului religios al psalmilor arghezieni.

Plăcerea textului poate fi o condiție necesară, deși nu întotdeauna suficientă, astfel încât elevul să revină asupra operei, să o interpreteze, să-și supună celorlalți opiniile asupra studiului întreprins. Or, receptarea integrată a literaturii transformă acest deziderat în realitate.

Bibliografie

1. Mariana Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române. Ghid pentru susținerea examenelor de definitivare și de acordare a gradelor didactice, București, Editura Corint, 2010, p.19



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania