Bibliotecarii, prietenii mei, sunt avantajaţi, sunt poate cei mai informaţi oameni dintre toate profesiile pentru că nimic nu le lipseşte să citească şi să răspândească tot ceea ce este nou în lume. Cărţile doamnei Nicoleta Marinescu, manager şi evaluator european în infodocumentare,  din domeniul Biblioteconomiei şi Ştiinţa Informării, – „Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri”, ca şi „Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri”, Editura PIM, Iaşi, 2012, 294 p. şi 312 p. – , prima cu o prefaţă semnată de lect. dr.Maria Micle, postfaţă semnată de Elena Leonte, expert european în infodocumentare, iar a doua cu prefaţă de conf. dr. Elena Tîrziman, Directoarea Bibliotecii Naţionale a României iar postfaţa de Jean Michel, valorifică,  dăruindu-ne tuturor cititorilor dar mai ales celor care lucrează cu cartea şi pentru carte şi cititori nu doar experienţa în domeniu a unei profesioniste – Doamna Nicoleta Marinescu, autoarea, cu circa 40 de ani dăruiţi bibliotecii, cititorilor şi specialiştilor din structurile infodocumentare, dar şi viitorilor bibliotecari.

Un dar mai mare pentru noi nici nu se putea. Pentru noi cititorii, specialiştii amintiţi, dar mai ales pentru bibliotecari, dacă şi-au achiziţionat, citit şi mai ales dacă aplică în activitatea lor ceea ce doct scrie Nicoleta Marinescu.

          Despre unele reuşite în domeniu deja am scris în cartea „Oameni şi opera” Editura PIM, Iaşi, 2013, p. 389, referindu-mă la două cărţi importante: „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică”, 2012, coordonator Marian Petcu şi Dicţionarul bibliografic „Scriitori şi Publicişti Botoşăneni” de Silvia Lazarovici.

          La un alt aspect important, rezultat din neaplicarea literelor din cărţile de biblioteconomie şi infodocumentare ale autoarei citate am să mă refer.  E vorba despre noi autorii care donăm cărţi bibliotecilor, operă administrativă dar şi de protocol a conducerilor primitoare „de dar” , care se înscrie în ceea ce numeşte ştiinţa amintită – marketul şi managementul de bibliotecă, de unde se reţine că „profesia de bibliotecar este conexiunea cu oamenii”, inclusiv cu cititorii dacă vrem ca ei să nu se împuţineze, cum susţine Dan Lungu într-un interviu recent. Dan Lungu, managerul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere din Iaşi (FILT), menit a se desfăşura între 23-27 octombrie 2013. La Iaşi, şi nu numai aici, ci şi la Bucureşti, la Cluj – unul de carte, la Bistriţa – de poezie, la Vaslui  – tot unul al cărţii.  Deci, se tin sesiuni de comunicari tematice,se fac evaluari cu privire la cultura romana,se citeşte, se cântă, se recita, se fac traduceri şi protocolul funcţionează…cu perspective.

         Achiziţia, ca şi donarea pentru formarea fondului de carte şi documente ţine şi de protocol, iar corespondenţa, scrisoarea de mulţumire, ca şi întâlnirile cu cititorii, discuţiile despre cărţile lor, – cu locuri distincte în „manualul bibliotecarului” de care am amintit, – aşa numesc eu cele două volume dăruite nouă de doamna Nicoleta Marinescu –  sunt activităţi de conţinut ale instituţiilor în cauză.  

          În ce mă priveşte, aproape toate volumele  le-am oferit bibliotecilor, expediate prin colet postal. Cum sunt primite(?) de la Biblioteca “Mihai Ralea” din Huşi primesc telefon de la domnul Constantin Donose, bibliotecar, imi confirmă primirea. Îmi face şi un rezumat al volumului, cu aprecieri, care mă onorează, şi îmi mulţumeşte. La unele cărţi mi-a organizat întâlniri cu cititorii, oficiul de prezentator realizându-l prof. Theodor Codreanu, un erudit în critica literară ,cunoaşterea şi răspândirea şi prin scris a limbii române. Deci Domnia-sa procedează exact aşa cum a învăţat la şcoala de biblioteconomie şi cum scrie Nicoleta Marinescu in carte. De la Vaslui, Biblioteca judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul”, domnul prof. Voicu Gelu Bichineţ, Directorul, „onorat de gestul nostru al autorilor de a dona cartea editată utilizatorilor”, face corespondenţă cu noi, adresându-ne calde mulţumiri pentru „gestul nobil” de a oferi  bibliotecii publicaţia noastră şi ne urează succes în activitatea pe care o vede prezentă şi  pentru viitor . Spun „activitatea noastră”, pentru că şi dl. prof. dr. Avram D. Tudosie de la Huşi, autor de cărţi,  aprecia gestul de suflet şi carte, deosebit de politicos,  manifestat de fiecare dată de/acolo,  de “utilizatorul general” al donaţiilor noastre – dl. Bichineţ.

         Exact ca la Huşi şi Vaslui  procedează Doamna Geta Modiga de la Centrul cultural „Mihai Eminescu” din Bârlad, unde ne sunt popularizate în revista „Arheu” a unităţii, cărţile donate, şi îi mulţumim.

        Siguranta că ajunge unde trebuie coletul cu donaţia noastră avem şi de la Biblioteca  judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi,  de unde, „cu consideraţie”, primim scrisoarea de mulţumire semnată de prof, Ilie Zanfir, Director, şi Elena Lidia Ignat, şefa biroului care se ocupă de completarea, achiziţionarea şi evidenţa colecţiilor. La fel la Bibliotecile orăşeneşti de la Rădăuţi-Suceava,  Darabani-Botoşani şi comuna Hangu-Neamţ. Dar nu numai.

         Interesant de ştiut, la Biblioteca de la Galaţi, fondul de carte constituit prin donaţii este inventariat la vedere, liber de accesat pe ori care calculator, donatorii -ca şi cititorii -au acces liber de la distanţă la consultarea titlurilor, ca să facă pasul următor, să solicite volumele altor colegi pentru documentare.

         De la Biblioteca municipală Bârlad, însă,  nu am primit niciodată asemenea “atenţii”. Un cititor îmi semnala că nu-i este îngăduită nici prezenţa la raftul cu cărţi. Despre vreo invitaţie, ca autor local, la vreo prezentare de carte, nici vorbă. La luna culturală a Bârladului tot aştept de mulţi ani să fiu invitat să mă întâlnesc cu cititorii mei, dar “culturnicii” mei nu se încurcă în…  „politeţuri”. Un bun cititor îmi transmitea de la Bârlad ceea ce auzise de la una din bibliotecarele care tocmai primea, prin delegat, una din cărţile mele: „atât mai scrie şi omul acesta, că…” I-am luat ca act de admiraţie, nu de reproş afirmaţia şi am continuat să livrez bibliotecii cărţile mele. Dar, personalul unităţii, o fi citit ori nu cărţile Doamnei Nicoleta Marinescu, adevărul este, nu mi-a confirmat niciodată în scris primirea lor. Când mă gândesc  ce amabilitate manifestau faţă de noi cititorii, dar mai ales de autori care ofereau cărţile lor localnicilor regretaţii  G. Tutoveanu, I. Hobana, Dumitru Solomon, Lucian Raicu, Mioara Şianu, Ion Mantaroşie-Delamisa, bibliotecarii  de la Bârlad G. Nedelea, Aneta Roşca, Constantin Clisu, C. Mitulescu sau doamna Herdan, îmi sporeşte nostalgia vremurilor şi a oamenilor aceia!

       Un lucru în plus care nu l-am mărturisit ierarhicilor de la Biblioteca municipală Bârlad. Dar domniile lor o ştiu. În cărţile de autor este înmagazinată foarte mare trudă şi mulţi bani din pensia  scheletică a autorilor,  o ştim cel mai bine noi cei care uităm cele ale  mâncării pentru a acoperi cheltuielile la sălile de împrumut a cărţilor de documentare, pentru xerox şi foto, dactilografă, editură şi tipografie, la poştă pentru ambalaj, timbre şi transport, ca să ajungă prin bibliotecă la cititori. Numai că sunt şi biblioteci, cum este şi aceasta de la Bârlad,  care nici nu-şi trimit salariaţii să le ridice de la poştă!

       Ceva timp în urmă, cu coletul 9088/875 am expediat Bibliotecii municipale „Stroe Belloescu” Bârlad, judeţul Vaslui –vol. Carte – care, după un timp l-am primit retur pentru că nu a fost ridicat de destinatar de la poşta Bârlad. În consecinţă  eu am mai achitat  suplimentar, pentru depozitare, încă 7,50 lei cu chitanţa-factură 3322687 din 20 august 2013. Adică si costul pâinii din săptămâna aceea.

        Revenind la cărţile Doamnei Nicoleta Marinescu, cu recomandări făcute de mari profesionişti – conf. dr. Elena Tîrziman, Jean Michel, lector dr. Maria Micle şi prof. Elena Leonte, expert şi evaluator în domeniu, – dincolo de conţinutul lor tehnic şi ştiinţific de specialitate, depozitează în ele adevăruri rostite de mari literaţi, cu care greu ne întâlnim dacă nu profităm de munca deja prestată de un alt mare profesionist – autoarea: prof. univ. Ion Stoica, Denis Pallier, William E. Studwell, David P. Goding, Andre Beaufre, J.F. Boninn, Meyer Herbert, Paul Otlet, Alexandru Odobescu şi mulţi alţii, toţi cu citate care de care mai înţelepte. Iată unul care aparţine lui Ion Stoica, mare bibliotecar al României: „Bibliotecile nu sunt învechite ca funcţie de cunoaştere şi de diseminare a informaţiei, învechite pot fi mijloacele şi stilul lor de acţiune”.