Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

FONDUL SILVIC LITERAR…

Fondul silvic literar…

Motto:“Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)
Parodie-pamflet-fabulă, subspecie literară complexă… inexistentă, cu accente polemice amintind de
Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul de Dimitrie Cantemir.

Cu dedicaţie domnilor acad. MIHAI CIMPOI şi prof. univ. dr. FLORIAN COPCEA…

 

 (I)Poezia, încotro? (Quo vadis, poema?)

 Frunzăresc prin anuarul Fondul silvic literar,
 “Almanah enciclopedic cu expresii din popor,
Pentru inimă şi minte”. Scos în Ţara Fagilor.
Editat de Arboroasa, club trecut de centenar.

 Un bilanţ-raport, o «foaie» ce opune antitetic,
Pomii (scribii) din vechime celor care astăzi scriu…
Cei de ieri- pierdut trecutul. Cei de azi- prezentul viu.
Un grupaj complex de scrieri- un tablou frumos, sintetic.

 Cu un motto fără milă- cum erau odinioară:
“Să alegem cheresteaua dintre aşchii şi surcele-
Cele bune, să se-adune, cele rele să se spele,
Pleava dintre noi să piară şi neghina din ogoară!”

 Publicaţie selectă prin ţinută şi discurs,
Da, admit cu nonşalanţă- o citesc întâia dată-
Îşi respectă eticheta- la costum şi la cravată-
M-a surprins plăcut revista cu un inedit concurs.

 …Dând un premiu pe măsură- cum erau demult, odată, 
 Oscarul literaturii, denumit Creanga de aur,
Inspirat după romanul unui clasic…Minotaur,
Din pădurea…cea cu laţuri şi dumbrava minunată.

 Un trofeu râvnit, desigur, de mai toţi participanţii,
Ca şi banul sau averea, gloria- o ştim- corupe,
Cât mai sus, o treaptă bună îşi doresc ca să ocupe
Consacraţii, cei cu firmă…de ce nu, şi debutanţii!

 Juriul- fagi cu tâmple albe- având multă experienţă,
Critici cu cerbicea tare şi priviri inamicale,
Titluri multe  şi distincţii, atitudini verticale,
Nume grele- unicate, ce impun prin competenţă.

 Îi citesc pe frontispiciu- colectivul de redactori…
Umbre stând în jurul mesei- un eliptic univers-
Precum aştrii, reci fantome în tăcutul lor demers.
Nişte primi (comuni?… nici vorbă!) printre hoardele de factori!

 Tema de concurs e simplă- poezia încotro?
Explicită, cu adresă- iubitorii de cultură-
Texte îndelung lucrate sau banală scriitură,
Dans pe sârmă, pantomimă, vals, tango sau bolero?

 Strofe clar delimitate sau… noroiul greu al prozei,(*)
Prozodia- o dilemă… emistihuri şi cezură,
Versuri cu sau fără sare, fără rimă şi măsură,
Respiraţia lejeră sau năduful… silicozei?

 Spicuiesc printre discursuri şi luări de atitudini
Unii, oratori, cu faimă şi idei deosebite,
Alţii-cozi… pentru topoare- cu păreri nedefinite,
Nişte veşnice speranţe- visători de certitudini…

 Bradul, pus la patru ace, erudit manierat :
Clasici, poezii decente- la acestea eu rămân-
Un răboj pe bradul verde… S-a tăiat un brad bătrân…
Bradul strâmb… povestioare, poate, unii le-aţi uitat !

  Cu parfum inconfundabil, teiul, plin cu flori de mai,
Precum raiul cu albine…(chiar şi pupeze, mai rar):
…Muşte, viespi, bondari- la muncă!… nu pe margini de pahar,
Iubitori de poezie, sunteţi invitaţi la ceai…

 Am zis ceaiuri, apă, sucuri – fără «grade»…staliniste,
E o modă-tragedie… panslavismul ne cuprinde,
Până când, din rădăcină, rău de tot ne vom desprinde!
(Unii… hohote amare, alţii, zâmbete cam triste…)

 (*) Mihai Eminescu: “Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozei…”

  I s-au raliat arţarul şi castanul… şi gorunul.
…După ce –pe drept, zic unii- au fost aspru criticaţi,
Prunul, vişinul şi via au ieşit cam şifonaţi…
Puşi la colţ…pe coji de nucă, s-au dus unul câte unul…

 A urmat la rând stejarul, cu coroana-i mare, deasă:
Mă mândresc, doar am cu cine- cu strămoşul din Borzeşti…
În păduri “trăsnesc” stejarii…născociri vânătoreşti,
Mă atrage vechi tiparul… «iarba verde de acasă!»

 Cu…bun gust a fost cuvântul mărului…de lângă drum :
Văd cum ramuri bat în geamuri, dar sunt goale, fără…struguri,
Pomi bătrâni (dar şi puieţii!) îsi ard mugurii… pe ruguri,
Iar din freamătul de codru se alege praf şi scrum…

 Susţinut a fost de piersic, de mesteacăn şi alun,
Paltin, ulm, cireş şi alţii, cu opinii mai aparte,
De magnolie şi frasin– veri primari…mai de departe,
Şi de păr, se înţelege- asta trebuie s-o spun…

 Scriu din zori –cu ghimpi, o tufăpână seara se îngână…
(Textele- un… semn de carte nu mai mare decât palma,
Harcea-parcea din sintaxă- toate-s vraişte, stau de-a valma…)
Dacă vreau, eu duc la capăt un volum pe săptămână!

 Vrând să pară om de arte- plopul, unul mai cu moţ,
Ce mereu încurcă lumea, destinaţia şi ruta,
Scurt, i-a fost tăiat cuvântul şi trimis…să facă pluta,
La galere…la plimbare, printre plopii fără soţ.

 Cam acid, salcâmul nostru, având vocea înţepată:
Să se schimbe… doar prin titluri, basta, Sara– sus, pe deal,
Ia să punem… nişte E-uri (cu sămânţă de scandal!),
Spinii mei vor fi la modă… şi acum şi altădată!

 Eu sunt fan Marquez Garcia, Ţuţea, Noica şi Cioran,
Zice salcia-se ştie- verişoară cu răchita
Am trei rânduri dedicate… chiar de Marele Nichita,
Nu mai spun- lansări de carte… zece- douăzeci pe an!

………………………………………………………………

 (II) Sunt poveşti la gura sobei…?

 Preşedintele de juriu…privind peste ochelari :
Bradul, teiul şi stejarul, menţiune pentru măr.
Din respect pentru valoare, intelect şi adevăr
Îi trimit, spre validare, sus, la centru, la cei mari.

 Când citesc comunicatul rambursat de uniune,
Am rămas un gură-cască, tufa e pe primul loc…
Nu se poate, e o glumă, vreţi să spuneţi…e un joc?
Plopul-doi, pe trei- salcâmul, salcia– la menţiune. 

 Către unul dintre lideri, mi-am permis o întrebare…
“Asta e, deocamdată, nu au… studii în domeniu!”
Îmi răspunde, de îndată, cu sclipirea unui geniu…
Intrigantă cacealmaua… ce surpriză, ce stupoare! 

 Mai vedem destui ca dânsul… ca berbecul cu talanga,
Cuvântând pe la serate cu pseudo-recitaluri,
Pe la “zile de cultură”, aşa-zise festivaluri…
Una e să paşti o turmă, alta e să umbli creanga!

 Încântaţi că le surâde…reazemul şi perspectiva,
Fără cârmă şi busolă, “grauri”, “piţigoi” şi “mierle”,
Animaţi de “afirmare”, ajung vânători de perle… 
Ies pe bandă noi volume…se învârte rotativa!

 Iedere, ciulini, ienuperi, pălămide, scai şi jnepeni,
Buni amici la cataramă…reciproc îşi fac concesii,
Lauri, diplome şi premii- tuturor le sunt obsesii,
E o pierdere de vreme…să-i înşiri şi să îi depeni!

 Concurând cu heirupismul comunistului îndemn,
Mulţi din turma de condeie- de unelte literare,
Unele, esenţă moale, altele, esenţă tare
Umplu munţii…de hârtie cu limbajul lor de lemn!

 …Replici, Dunăre, vor curge… Ca păduchele în frunte,
 …Te-ai împăunat ca bardul ridicat la Copăceni,
Via Ipoteşti- din Bîrca- ButimanuBursuceni!
..Vrabia mălai visează… muşuroiul se vrea munte!

 Cui îi adresez satira cu final… incandescent?
Sper că totuşi veţi pricepe- fără să o spun din gură-
Cum ne pricopsim cu tomuri- poezii maculatură…
Sunt poveşti la gura sobei sau clişee din prezent?

……………………………………………………………………….

 (III) Aţi dat vrabia din mână…!

  Drept la replică decentă la Subiecte de impact,
«Compoziţii neofite cu idei după ureche».
(Arboroasa, nordul ţării… almanah de modă veche,
Cu un spirit- ca pe vremuri- fără compromis, intact.)

 … Amuzat, citesc mesajul de la grangurul cel mare-
Scuturat de fulgi şi pene în satira Fondul silvic,
Cu o limbă păsărească ce frizează… genul liric
Şi accente iritate printre vorbele sprinţare…

………………………………………………………….

Ce tot publicaţi pamflete- astea nu ne prind pe noi,
Texte- cioate, scorburi goale, vreascuri bune pentru foc…
(Cum poţi compara stiloul cu peniţa de la toc?)
Timpul merge înainte, voi vă duceţi înapoi!

 Puncte de vedere retro care ţin de preistorii…
E alarmă «gradul zero»- elefanţi străvechi, mamuţi,
Dinozauri- modă veche- vă credeam demult pierduţi-
Au trecut milenii multe… se învârte roata morii!

 Sfatul meu- unul de bine- faceţi pasul îndărăt!
Vremea voastră- printre cronici!…Dosoftei, Antim, Ureche,
…Reverii fosilizate, căutaţi-vă pereche
Cu Miron Costin, Neculce şi Tăutu-logofăt!

…………………………………………………………………….

Fagii albi. Prezenţi în juriu. Literaţi cu greutate.
Sideraţi de… tufe, sălcii, de salcâmi, de plopi, răchite
Şi de câte şi mai câte… «diamante şlefuite»!
… Publicaţia. Răspunsul. Scurt, tăios, cu fermitate.

………………………………………………………………………

“Bun semnalul de alarmă- precum Roaită (mă înşel ?)
(Ce erou! O rara avis– una dintr-un miliard!
Una, marca… piei de cloşcă printre… piei de leopard!)
Vă felicit- e o cinste- să vă comparăm cu el!

 Promotor de “nou” în artă, impunând la modă …”nouă!
Aţi erupt precum vulcanul… e un merit personal!
…Modernismul… piroclastic- ne inundă noul val, 
Nori de zgură şi cenuşă ce sting boabele de rouă…

 Către cerul poeziei urcă stele… căzătoare,
Artificii şi fitile… se trag sfori printre… andrele,
…Nişte «ii» cu flori…uscate printre aburii de «iele»
Cercuri strâmte, incomode… non-talente creatoare…

 S-a umplut literatura cu mlădiţe şi ne…(p)oate,
(Ar fi mers un «t» acolo- ideal pentru un…(p)ont!)
…Muze altora- se vede- fără nici un orizont,
Năluci…ri– fete morgane într-un dric…cu roţi pătrate!

 Versuri, stiluri, forme, vorbe precum gloanţele dum-dum,
Două rânduri- nişte scame- le-ai citit şi le-ai uitat !
Urmărind îndeaproape monoversul lui Pillat,
Noi şi noi itinerarii- gropi şi fundături de drum!

 Strofe…rânduri “dezlegate”, cărămizi ce se vor sparge,
Şi din coadă or să sune… precum buciumul cu… jale,
Înecându-se la maluri, printre sute de catarge…
Chiar maestrul Eminescu le numea… cuvinte goale!

…………………………………………………………

Metricul perfect şi neo– un regent şi un bastard,
Unul “intro”, altul “extra”… universului tematic,
Punctul nostru de vedere- elegant şi… emblematic:
Aţi dat vrabia din mână pentru cioara de pe gard!”

…………………………………………………………

  (IV) …Nu e nou nimic sub soare!

Mai întorc încă o filă din războiul…stelelor,
Unul între generatii, cea de ieri şi cea de azi,
Prima- pomii fructiferi, stejarii, fagii albi…şi tei şi brazi,
Cea de-a doua- nişte umbre din hârjoana ielelor…

 Public nouă scurte gânduri… «Rubrică de cititor»…
Coacăzul, măceşul, murul, socul şi o azalee,
Zmeurul, agrişul, soculdracila– proastă idee!
Opt cu gusturi…vegetale şi un monstru… carnivor!

 Specii vechi cu bun renume- de arbuşti… cu pasiune,
Viaţa lor – colecţii, rafturi, librării, biblioteci,
Căutând cu lumânarea precum nişte lilieci,
Flori- metafore prin scrieri… Ce ingrată misiune!

 Le redau precum urmează, după şirul de mai sus,
Cu păreri sofisticate despre cei ce astăzi scriu,
(M-au inclus cumva pe mine? Asta, sincer, nu o ştiu!)
Mai ades cu semnul minus, rareori cu semnul plus!

 …“Lebede” ce trec pe ape- evident, pseudonime,
Cai rebeli de cursă… scurtă fără şea peste valtrap,
Urmărindu-le parcursul, îţi rămân dureri de cap,
Gânditori- statui  din ceară cu profiluri anonime!

 …Palmieri printre deşerturi ? Poate, unu-doi la sută,
Cei mai mulţi, precum se vede, şi-au cam încurcat chemarea,
Căutând expresii-neo, drumuri noi cu lumânarea,
Opere de trei parale- la ce bun şi cui ajută ?

 …Totuşi văd lumina zilei. Altele, având valoare,
Teme limpezi, compoziţii cu mesaje-ligamente,
Scrieri- rânduri aşternute peste pajişti- pergamente,
Fără speze şi proptele, vor rămâne în sertare…

 …Anonimi pierduţi în beznă… promotori de plus-valoare,
Creatori cu pasiune? Literaţi sensibili?… Turme.
La tot pasul, cu migală, vor lăsa în urmă…urme-
Îi notăm, după ce “pleacă”… debutanţi la “promovare”!

 …Drumul celor ce vor scrie e al frunzelor în vânt…
Cele cu noroc vor prinde nişte pagini de clasoare,
Cele fără…în grămadă, se vor ofili în soare,
Neştiute, se vor pierde, risipite pe pământ…

 …Ne vorbea demult Poetul de…irozi şi saltimbanci,
Cu pretenţii de cultură…Grâu? De unde! Paie, pleavă!
Vipere cu limba plină de venin şi de otravă…
Tină dusă pe condeie, caractere şi bocanci.

 …Certuri, gelozii, scandaluri, vorbe grele şi noroi…
Uneori, din an în Paşte, se întâmplă şi minuni,
Sunt aduşi… la suprafaţă, unii dintre cei mai buni…
Mă întreb, retoric: Astea se întâmplă doar la noi?

 …Curg cununi…cu mână largă…desfrunziţi rămân măslinii!
Resemnaţi, privesc la haos, aşteptând…să îl încheie,
Omul providenţei, forte cu o… mână de femeie,
Marii promotori de carte, greii lideri de opinii!

 … Ai dat iama cu năvală şi o faci pe-a scriitorul-
Necunoaşterea răzbate din cuvintele…plesnite-
Să le spun neinspirate? Le numesc nepotrivite.
“Te întreabă, te socoate”… cum îţi sună viitorul!

………………………………………………………….

Concurenţa neloială pentru titlul de Cel Mare,
Stilul vechi, cel nou, travaliul, adaptările din mers,
Confruntările deschise despre zbuciumatul vers,
Toate-s vechi… de când e lumea, nu e nou nimic sub soare!

…………………………………………………………………    

(V) Uscături, vă paşte focul!

 Alt fragment din  frământarea zbuciumatului concurs,
Cu atacuri la persoană, critici, unele- severe,
Prezentări de compoziţii-declaraţii de avere.
Preş-ul de la uniune… intervenţii pe parcurs…

 Cu mult tact şi toleranţă la diversele păreri-
Printre vorbe, strecurate, văd «imagini» pertinente,
Monolog cu gust şi formă, conţinut şi condimente.
Cei vizaţi : arca lui Noe…pomi sălbatici, fructiferi…

 Toţi mă întrebaţi pe mine: Unde mergem, Nicolae?
(Un citat din Moromeţii, undeva mai la final)…
… «Piramide» sau «bilete»…faraon sau papagal,
Rug şi flacără- ca temă, sau un simplu foc de paie?

 …Vieţi şi cărţi. Poeţi romantici. Dreptul la normalitate.
… Şi cititul dar şi scrisul, grave stări- metamorfoze?
…Trandafiri superbi în strofe sau sensibile mimoze?
…Pe Bacovia (şi… Botta!) l-am făcut o somitate!

 Poate i-am uitat pe unii. (Nu doresc să mă justific.)
Devotaţi, cu contradicţii…infidelelor lecturi,
Cititori de cursă lungă- police cu bătături…
Mai am mulţi trecuţi pe listă. Un întreg… discurs politic.

 …Poezia… socială, din istorii sau natură?
…Versul românesc- subiectul pentru teze şi eseuri.
…Non-valoare, impostură, plagiate şi falseuri.
…Jos cu cei ce… taie frunze, vreau doar pomii de cultură!

 …Kitsch-uri, “flash-uri”,”crisalide”- unele canonizate(!),
…Sadoveanu- un utopic? Monograf lui Odobescu…
…I-am găsit în lună pete chiar lui Titu Maiorescu!
…Cum de, astăzi, vă sunt lider? N-am ştiut că nu se poate!

 …Cu ceilalţi, vă ştiu părerea, nu prea sunteţi de acord…
…Replici fine, cu nuanţe- unui “tânăr”debutant,
Candidat la nemurire, cu statut de ignora(n)t…
Dacă v-aş lua în seamă, mă aruncă peste bord!

 Am aflat-o de la…Donici?… Era altul, cum îi spune?
Ienăchiţă? Sigur, dragă, el era, îţi mulţumesc,
Avea “limba alintată”, după cum îmi amintesc,
Cel cu floarea din gradină şi dilema lui minune.

 Să o taie, să o lase?… Oricum, era pe ducă!  
Cum zicea, îi dau dreptate, niciodată nu e bine,
Fie albă, fie neagră… ascultaţi-mă pe mine,
Şi talentul şi valoarea… ori le pierzi, ori se usucă!

  “Floarea cea vestită” piere- între bozii când o laşi…
Între noi, să fie vorba, nu vreau să îmi ard cojocul,
Pentru unul…de pe frunte, m-ar cam părăsi norocul!
Îi “urmezi” lui Eminescu? Parcă nu avea urmaşi…

 …Rânduri prea puţin muncite, vă aşteaptă zile grele,
Nu prea văd fotosinteză, nu există clorofilă!
Cât voi sta, precum un rege, voi fi aspru, fără milă!
Vă aştept, ţinând în mână legătura de nuiele…

 …Pasiunea de a scrie? S-a pierdut, e o poveste,
Creaturi nevertebrate… presa, poezia, proza,
Conifere şi foioase, vă lipseşte… celuloza!
Iarăşi, mă întorc la Preda: Dacă dragoste nu este…”

 …Nu o dată, mă frământă: Care este rostul meu?
Supărat profund pe viaţă, mă gândeam ca să renunţ.
Totuşi, nu voi face asta. Ba chiar vreau să vă anunţ:
Uscături, vă paşte focul! Semnătura:Prometeu!

Dorel Mihai Gaftoneanu, octombrie 2011

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

3 comentarii la acestă însemnare

  1. Fodor Mariana spune:

    Din ce in ce mai bine.Felicitari!

  2. just me spune:

    Foarte bine! S-a pus punctul pe…i 🙂

  3. marin toma spune:

    Mă bucur că,revista literară „Dor de Dor,, a descoperit pe acest mare poet botoşănean.Aşa cum am spus si în faţa auditoriului, cu ocazia inmânării premiilor la Concursul Naţional de Poezie”Universul Satului Românesc,, de la Memorialul Ipoteşti ,iunie ,2011,acest poet ,va fi citit si căutat din ce in ce mai mult.El apare la mare distanta in timp faţă de marii inaintasi ai acestui gen( elegie,parodie, pamflet,epigrama.Elegii scriu in literatura romani Gheorghe Asachi, Vasile Carlova („inserarea”), Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu („Melacolie”, „Despartire”, „O, mama”, „Mai am un singur dor”). Sentimente elegiace exprima in poezie George Bacovia, Ion Vinea s.a.Nu vreau să supăr pe nimeni dintre confraţi, dar,este o Stea nu numai a Nordului Polaris. Îmi pare rău că cineva, apreciază pe poet astfel:Din ce în ce mai bine!!!de parcă ar mai fi atâţia în jurul acestuia!!Cu respect m.toma

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5