Text preluat din ,,Monografia Comunei Frumuşica”, Ed. Agata, Botoşani-2015
Autor: Prof. Mihai PALAGHIA
Cu steaua, deşi mult mai rar, se mai umblă şi între Crăciun şi Bobotează, deoarece spre Bobotează sau Iordan tradiţia e preponderent religioasă şi întreţinută în general de preoţii satelor noastre.
Aceştia vin în casele gospodarilor stropindu-le şi stropindu-i şi pe cei ai casei cu aghiasmă şi busuioc.
Ei sunt rugaţi să mai întârzie, atât pentru a fi cinstiţi simbolic sau să guste din delicateţurile gospodinelor, cât şi pentru a se mărita fetele sau să stea cloştele etc.
Tradiţia la biserică este ca în această mare zi să se împartă aghiasmă sătenilor din curtea bisericii, de pe o masă cu cruce de gheţă şi să se tragă şi de data aceasta focuri de armă, probabil în acelaşi sens al alungării spiritelor malefice.
Cei ce se întorc de la biserică, aduc, în diferite vase, aghiasmă, atât pentru ei, cât şi pentru cei apropiaţi lor.
Foarte mulţi, aproape toţi, stropesc grajdurile şi animalele, coteţele de porci şi păsări, aceasta pentru ca ele să fie sănătoase şi rodnice.
De asemenea, toarnă puţină aghiasmă şi în fântână, pentru ca apa să fie pură, curată şi sănătoasă, păstrând şi pentru interiorul casei restul de aghiasmă, pe care-l iau dimineaţa, pe stomacul gol, în timp ce se închină la icoană, sau imediat după această închinare.
Ceea ce mai rămâne din cantitatea de aghiasmă se păstrează în casă, pentru situaţii neprevăzute, ca cele de boală, neînţelegeri în familie, sperieturi etc., constituind o speranţă de reglementare.
De la Bobotează (Iordan), timp de 9 zile nu se spală rufe, din cauza agheasmei.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania