Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Identitatea cartografică a Dobrogei otomane în secolele XV – XIX

    Primit pentru publicare: 16 Nov. 2017
    Autor: Dan  PRODAN
    Publicat: 17 Nov. 2017
    Procesare și adaptare: Dorina RODU
    Editor: Ion ISTRATE

     

     

    Identitatea cartografică a Dobrogei otomane în secolele XV – XIX

     

    O temă incitantă şi interesantă, pentru istoria relaţiilor complexe româno – otomane în evul mediu şi în epoca modernă, dar şi pentru istoria cartografiei provinciei dintre Dunărea inferioară şi litoralul vestic al Mării Negre a fost asumată de Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale ale României, prin regretatul cercetător şi director d-r Virgil Coman, de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, prin d-l Ali Bozçalışkan, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, şi de instituţiile turceşti co-partenere ştiinţific – cartografic: Direcţia Arhivelor Otomane, subordonate Guvernului Turciei (abreviere: BOA) – (Türkiye Cümhüriyeti, Başbakanlık Osmanlı Arşivi Daire Başkanlığı – BOA), Arhiva Muzeului Palatului Topkapı, Emanet, Istanbul (abreviere: AMPTEI) – (Topkapı Sarayı Müzesi Arşivi, Emanet, Istanbul), Statul Major General al Republicii Turcia, Arhiva Comandamentului de Cartografie (abreviere: SMGRT-ACC) – (Türkiye Cümhüriyeti, Genelkurmay Başkanlığı Harita Genel Komutanığı Arşivi), Biblioteca „Atatürk” Taksim, Primăria Metropolitană Istanbul (abreviere: BATPMI) – (Istanbul Büyükşehir Belediyesi Taksim, „Atatürk” Kitaplığı).

    Rezultatul?  Cartea – album cartografic bilingv Dobrogea în izvoare cartografice otomane (secolele XV – XIX) / Osmanlı Kartografya Kaynaklarında Dobruca (XVI. – XIX. yy), ediţie de / düzenleyen: Virgil Coman, transliteraţie din turco – osmană în turcă / Osmanlı Türkçesinden aktaran: Ahmed Yenikale, Editura Etnologică, Bucureşti, 2015, 104 p., tipărit la Monitorul Oficial RA, Bucureşti, color, foarte bine realizat tehnic, în condiţii grafice deosebite, pe hârtie cretată, format A4 mărit.

    În Prefaţă, d-l Ali Bozçalışkan, Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, a precizat că „Ideea acestei lucrări (…), a apărut din dorinţa de a contribui la dezvoltarea bunelor relaţii dintre Turcia şi România, două ţări care împart o istorie comună, au o moştenire culturală şi socială comună şi împart acelaşi spaţiu geografic” (p. 3).

    Editorul lucrării, d-r Virgil Coman, a realizat, în Introducere, o sintetică şi sugestivă trecere în revistă a locului şi rolului Dobrogei în cadrul relaţiilor complexe româno – otomane dintre secolele XV – XIX. Autorul a precizat, pe componenta toponimico – cartografică, că „Toponimia dobrogeană din aceste documente, dar şi din registrele de recensăminte sau de taxe, reliefează unele realităţi de geografie istorică, al căror aspect regional diferă de cel din alte regiuni ale României, prin natura locului, dar şi a condiţiilor social – politice impuse de administraţia otomană. (…) Nomenclatura otomană a satelor şi târgurilor a avut la bază condiţiile locale dobrogene de geografie istorică, din punct de vedere semantic aceasta exprimând aspecte de geografia aşezărilor şi a populaţiei, aspecte de geografie economică şi a muncii şi aspecte de geografie politico – administrativă” (pp. 6 – 7).

    Insistând asupra acestor realităţi geografico – demografico – cartografico – istorice, d-r Virgil Coman a identificat mai multe sub-grupe de toponime dobrogene. Astfel, în categoria toponimelor exprimând aspecte de geografia aşezărilor şi a populaţiei, se încadrează cele care reflectă poziţia aşezării în raport cu relieful înconjurător; cele care arată nivelul geografic al localităţilor cu acelaşi nume, între ele; cele care lămuresc legăturile între aşezări şi sursele de apă înconjurătoare; cele care indică condiţiile de manifestare ale climei şi mediului înconjurător; care amintesc de elemente de faună – floră – arboret locale; cele cu rezonanţe religioase; cele antroponimice – rol / loc în familie / funcţie în comunitate etc., cu exemple concrete (pp. 7 – 8).

    În categoria toponimelor exprimând aspecte de geografie economică şi a muncii au fost identificate sub-grupele care denumesc: resurse economice naturale; munca în agricultură şi creşterea animalelor; proprietatea în sistemul funciar otoman; activităţi în alte domenii de activitate rurală – urbană. Toponimele referitoare la aspecte de geografie politico – administrativă au în compunere cuvintele turco – osmane desemnând categorii de aşezări, clădiri, funcţii şi instituţii civile – militare în cadrul acestora, cu exemple concrete (pp. 9 – 10).  

    Din punct de vedere tehnic – tipografic, „Documentele cartografice au fost ordonate cronologic, în procesul de editare optând pentru prezentarea integrală a hărţii sau a planului, urmată de relevarea unui detaliu al zonei corespunzătoare teritoriului Dobrogei. Toponimele au fost numerotate, iar într-un tabel alăturat au fost prezentate transliteraţia din turco – osmană, varianta în limba română şi, după caz, actuala denumire. În ceea ce priveşte localităţile din afara spaţiului dobrogean, acestea au fost prezentate cu caractere italice”, a explicat d-r Virgil Coman (p. 10). Au fost incluse în cartea – album 22 de documente cartografice de bază (hărţi şi planuri), cu 27 de relevee de detaliu specifice suprafeţei Dobrogei.

    Astfel, utilizând şi centralizând specificaţiile hărţilor / planurilor / releveelor cuprinse în volum, am întocmit următorul tabel centralizator:

    Nr. crt.Titlul / subiectul hărţii / planuluiAutorulLocul/ data apariţiei/ tipăririiScriere pe hartă/ plan / cromaticăSursa/depozitul hărţii/ planului
    1.Marea NeagrăPiri ReisIstanbul /  sec. XVITurco-osmană /  colorCartea Navigaţiei
    2.Marea Neagră / Cetatea Varna, KaraburunPiri ReisIstanbul /  sec. XVITurco-osmană /  colorCartea Navigaţiei
    3.Europa Centrală şi nordul Mării NegrePictorul MustafaIstanbul / 1768Turco-osmană /  colorAMPTEI
    4.Harta Dobrogei, Dunării inferioare, Deltei DunăriiIstanbul / sec. XVIIITurco-osmană /  colorBOA
    5.Harta Ţării Româneşti, Moldovei, Transilvaniei, DobrogeiIstanbul / sec. XVIIITurco-osmană /  colorBOA
    6.Harta Ţării RomâneştiIstanbul / sec. XVIIITurco-osmană /  colorBOA
    7.Harta Europei central – nordice şi a gurilor DunăriiIstanbul / sec. XVIIITurco-osmană /  colorAMPTEI
    8.Harta N. Marea Neagră, a Dunării inferioare, a Europei estice, în timpul sultanului Mustafa IIIMustafa AgaIstanbul / 1769Turco-osmană /  colorAMPTEI
    9.Harta Deltei DunăriiIstanbul / sec. XIXTurco-osmană /  colorBOA
    10.Bazinul Dunării inferi- oare, cursul românescIstanbul / sec. XIXTurco-osmană /  colorSMGRT-ACC
    11.Bazinul Dunării inferioa- re, cursul românesc: insu -le, câmpuri de luptă şi posturi de supraveghere din Ţara RomâneascăAhmed Sırrı EfendiIstanbul / 1854Turco-osmană /  colorSMGRT-ACC
    12.Dobrogea, Bazinul Karasu, între Constanţa – Cernavodă: sate şi oraşeEğrikapulı Mahmud EfendiIstanbul / sec. XIXTurco-osmană /  colorBOA
    13.Dobrogea sudică, zona Silistra – Rasova –  Cerna vodă – Constanţa: sate şi oraşeIstanbul / 1859Latină / Turco-osmană /  colorBOA
    14.Harta unei părţi a oraşului ConstanţaIstanbul / 1859Turco-osmană /  colorBOA
    15.Schiţa oraşului ConstanţaIstanbul / 29 martie 1859Turco-osmană /  colorBOA
    16.Schiţa generală a Portului ConstanţaJ. Trevor BarkleyIstanbul / 15 august 1865LatinăBOA
    17.Provinciile importante ale Statului otoman, zona Dunării – BalcaniIstanbul / sec. XIXTurco-osmană /  colorBOA
    18.Harta Bulgariei, Ţării Româneşti, Moldovei, Dobrogei, Rusiei nord – ponticeIstanbul / sec. XIXTurco-osmană /  colorBOA
    19.Zona Dunăre – Silistra: graniţa româno – bulgară:  releveu pentru Comisia europeană pentru delimi- tarea frontierei româno – bulgareCăpitanul Ardag din Statul Major Englez<Silistra> / 7 noiembrie 1878Latină, în limba francezăBOA
    20.Harta Turciei europene balcaniceIstanbul / sec. XIXTurco-osmană/  colorBOA
    21.Harta BalcanilorOsman MükerremIstanbul / sec. XIXTurco-osmană/  colorBATPMI
    22.Harta BalcanilorIstanbul / sec. XIXTurco-osmană /  colorBOA

     

    Am parcurs cu atenţie hărţile şi planurile din cartea – album şi am constatat, pe baza analizei elementelor de amănunt ale acestor documente cartografice, că unele dintre ele au fost datate prea „generos” cronologic, că există posibilitatea de a le fixa cât mai exact perioada în care au fost desenate, editate şi folosite. Astfel, am întocmit un tabel cu propunerile mele de datare mai exactă a unora dintre hărţile incluse în cartea – album, fără a insista aici şi acum asupra elementelor cartografice – istorice de amănunt care au fundamentat opţiunile mele.

    Nr. crt.Titlul / subiectul hărţii / planuluiAutorulLocul/ data apariţiei/ tipăririiLocul / data apariţiei / tipăririi – propunere datare Dan  Prodan
    1.Marea NeagrăPiri ReisIstanbul /  sec. XVIIstanbul /  <1521 – 1525>
    2.Marea Neagră / Cetatea Varna, KaraburunPiri ReisIstanbul /  sec. XVIIstanbul /  <1521 – 1525>
    3.Harta Ţării Româneşti, Moldovei, Transilvaniei, DobrogeiIstanbul / sec. XVIIIIstanbul / <1775 – 1790>
    4.Harta Europei central – nordice şi a gurilor DunăriiIstanbul / sec. XVIIIIstanbul / <mijl. sec. XVIII – 1774>
    5.Harta Deltei DunăriiIstanbul / sec. XIXIstanbul / <sec. XIX – ante 1877>
    6.Bazinul Dunării inferi- oare, cursul românescIstanbul / sec. XIXIstanbul / <sec. XIX – ante 1877>
    7.Dobrogea, Bazinul Karasu, între Constanţa – Cernavodă: sate şi oraşeEğrikapulı Mahmud EfendiIstanbul / sec. XIXIstanbul / < mijl. sec. XIX -perioada proiec- tului otoman al cana- lului Constanţa -Carasu – Cernavodă >
    8.Provinciile importante ale Statului otoman, zona Dunării – BalcaniIstanbul / sec. XIXIstanbul / <1870 – 1877>
    9.Harta Bulgariei, Ţării Ro- mâneşti, Moldovei, Dobro- gei, Rusiei nord – ponticeIstanbul / sec. XIXIstanbul / <mijl. sec. XIX – ante 1859>
    10.Harta Turciei europene balcaniceIstanbul / sec. XIXIstanbul / < sf. sec. XIX, după 1878 >
    11.Harta BalcanilorOsman MükerremIstanbul / sec. XIXIstanbul / < sf. sec.  XIX, după 1878 >
    12.Harta BalcanilorIstanbul / sec. XIXIstanbul / < sf. sec. XIX, după 1878 >

     

    Glosarul oferă echivalări interesante şi posibilitatea de orientare rapidă în conţinutul hărţii / planului, pentru persoana care cunoaşte şi utilizează alfabetul arab şi limba turco – osmană la nivel mediu (p. 102). Majoritatea hărţilor din secolele XVIII – XIX  au fost concepute şi desenate în sistem modern vest – european, cu marcarea latitudinii – longitudinii, prin proiecţia cilindrică a lui Gerardus Mercator (Gerhard Kremer, din 1569), cu scări şi legende cartografice. Cartea – album este o contribuţie cartografică importantă la istoria Dobrogei otomane în principal, a statelor feudale româneşti şi a vecinilor lor, în subsidiar. Teritoriul dintre Dunărea inferioară şi Marea Neagră este clar marcat ca provincie otomană timp de peste patru secole şi jumătate. Particularizarea pe hărţile otomane a re’āyā-lelor / kazā-lelor otomane nord – dunărene dovedeşte, încă o dată, importanţa acestora în supravegherea Ţării Româneşti şi a Ţării Moldovei de către conducătorii otomani „de margine”, de pe linia marelui fluviu.  

    Statele feudale româneşti extra – carpatice sunt reprezentate pe hărţile incluse în album ca provincii otomane nord – dunărene, în timp ce Transilvania / Ardealul inter – carpatic ca teritoriu stăpânit de regii ungari, ulterior de impăraţii habsburgi. Se identifică aici diferenţa clară dintre realitatea istorică (statele feudale româneşti nord – dunărene nu au fost niciodată ocupate efectiv de sultanii de la Istanbul, aflându-se doar în regim de protecţie tributară otomană) şi pretenţiile otomane de mare centru de putere în Europa Central – sudică, stăpân efectiv al teritoriilor româneşti din zona carpato – danubiană.

    Cartea – album poate fi considerat şi un manual sui-generis de paleografie turco – osmană, datorită clarităţii şi cursivităţii înscrisurilor de pe hărţi. Nu în cele din urmă,  Dobrogea în izvoare cartografice otomane (secolele XV – XIX) / Osmanlı Kartografya Kaynaklarında Dobruca (XVI. – XIX. yy) poate fi considerată un model tematic şi o sursă de inspiraţie pentru o lucrare necesară istoriografiei şi cartografiei turcologice româneşti, de mai mare amploare grografico – istorică, România în izvoare cartografice otomane (secolele XV – XIX) / Osmanlı Kartografya Kaynaklarında Romanya (XVI. – XIX. yy), aşteptată cu justificat interes ştiinţific de istorici şi geografi în general, de osmanişti în special.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5