Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Registre de recensământ otomane despre Brăila turcească în secolul XVI, publicate de Prof. Mihai Maxim

Primit pentru publicare de la dr.Dan  Prodan, 24 martie 2014.
Editor: Ion Istrate, 24 martie 2014.

 

Registre de recensământ otomane  despre Brăila turcească în secolul XVI,
publicate de Prof. Mihai Maxim

            În prelungirea cercetărilor şi contribuţiilor Prof. Mihai Maxim referitoare la Brăila otomană, turcologul-osmanistul  de renume mondial născut la Vorniceni, Jud. Botoşani, a publicat o nouă carte: Brăila otomană. Materiale noi din arhivele turceşti. Registre de recensământ din secolul 16, Muzeul Brăilei – Editura Istros, Brăila, 2013, 356 p. În lucrare sunt valorificate cercetările Prof. Mihai Maxim în Başbakanlık Osmanlı Arşivi din Istanbul, derulate în ultimii ani, referitoare la Brăila otomană, în domenii tematice specific: registrele de recensământ demo – fiscal; registre de inspecţii / reparaţii / construcţii militare; registre de evidenţe contabile ale aMM2 [800x600]rendării schelei / portuluiBrăilei; registrele ienicerilor; registrele infanteriei uşoare; registre de moşteniri. Studierea acestor categorii de registre (defterler) face parte din activitatea unei discipline auxiliare turcologiei-osmanisticii, defterologia.

            Cartea cuprinde: Cuvântul-înainte al autorului (pp. 9 – 14), Capitolul I: Materiale noi din arhivele turceşti(pp. 15 – 246); Capitolul II: Registre de recensământ din secolul 16(sic!) – (pp. 247 – 345); Concluzii (pp. 347 – 350); Ilustraţii (pp. 351 – 356).

Autorul ne informează că s-a constituit Fondul Turco- Osman Mihai Maxim (FOTOMM – MBR), încadrul Bibliotecii Muzeului Brăilei, care fond informatizat se află deja  la dispoziţia cercetătorilor istoriei Brăilei în perioada otomană (1538 / 1540 – 1829). Cartea de faţă, cât şi cele anterioare, elaborate de Prof. Mihai Maxim înperioada 2008 – 2013, au la bază izvoare istorice otomane inedite, incluse şi accesibile deja în FOTOMM – MBR. Astfel, Muzeul Brăilei deţine cea mai temeinică, cea mai bogată bază documentară otomană referitoare la trecutul turcesc al kaza– lei Berāil / Ibrāil, depăşind cu mult depozitele documentare “otomane” ale celorlalte teritorii româneşti aflate în evul mediu sub stăpânire şi administraţie otomană, aşezări şi regiuni aflate astăzi în, evident!, România, dar şi în Republica Moldova şi în Ucraina. Pe de altă parte, prezenta culegere de documente este şi un catalog / opis al fondurilor documentare inedite ale FOTOMM- MBR (pp. 8 – 12).

ÎnCapitotul I, Materiale noi din arhivele turceşti privind cetatea şi portul Brăila în secolele 17 – 18 (sic!), Prof. Mihai Maxim a prezentat introductiv şi a publicat extrase semnificative despre Brăila, din următoarele fonduri arhivistice tematice de la Başbakanlık Osmanlı Arşivi-Istanbul (BOA.I.):

–          01.BD. BŞM. BNE. D(Bāb-iDefteri. Baş Muhāsebe. Bina Emini Kalemi Defteri = Poarta Registrelor (a marelui defterdar). Contabilitatea generală. Cancelaria intendentului construcţiilor. Registrul …); Registrele n – rele 15.974; 15.996; 15.998; 16.008; 16.252; 16.310; 16.312; 16.313 (pp. 15 – 66);

–          02. BD. YNÇK. D(Bāb-iDefteri.YeniçeriKalemiDefteri = Poarta Registrelor (a marelui defterdar). Cancelaria Yenicerilor. Registrul …);Registrele n – rele 34.197; 34.315; 34.481; 34.488; 35.060 (pp. 67 – 119);

–          03. BD. PYMK. D(Bāb-iDefteri.PiyādeMukabelesiKalemi. Defter = Poarta Registrelor (a marelui defterdar). Cancelaria de confruntare / verificare a infanteriei. Registrul …);Registrele n – rele 35.169; 35.214; 35.377; 35.383 (pp. 121 – 173);

–          04. BD. BŞM. MHFK. D(Bāb-iDefteri.Baş Muhāsebe.MuhallefātKalemi. Defteri = Poarta Registrelor (a marelui defterdar). Contabilitatea generală. Cancelaria moştenirilor. Registrul …);Registrele n – rele 13.012; 13.236; 13. 251; 13. 262 (pp. 174 – 220);

–          05. BD. BŞM.BMK. IBM. D(Bāb-iDefteri. Baş Muhāsebe. Baş Mukata’aKalemi. IbrāilMukata’ası. Defter = Poarta Registrelor (a marelui defterdar). Contabilitatea generală. Cancelaria arendei generale. Arenda Brăilei. Registrul …);Registrele n – rele 22.640; 22.641; 22.642; 22.643; 22.644 (pp. 221 – 243).

Următorul capitol, al II-lea, include diferite Registre de recensământ din secolul 16 (sic!) privind târgul şi kaza-ua Brăila (pp. 247 – 345). În primul subcapitol, II. 01.,Prof. Mihai Maxim a subliniat Însemnătatea registrelor turceşti de recensământ (Tahrîr Defteri,codificatTT.d) pentru istoria României: recenzarea demo-fiscală a unui nou teritoriu ocupat de otomani se realiza imediat după integrarea regiunii respective în Dar ül-Islām. Respectivul Tahrîr Defteri, oferea o situaţie exactă a configuraţiei demo-financiare a teritoriului în curs de otomanizare; pe de altă parte, registrul de recensământ a devenit baza şi elemental de comparaţie pentru recensământul următor, realizabil peste aprox. 30 de ani, pentru generaţia următoare de supuşi otomani. Un Tahrîr se putea realiza şi în condiţii interne şi / sau externe extraordinare.

Din punct de vedere al politicii şi practicii Tahrîr, teritoriul istoric românesc poate fi împărţit în două categorii: zonaA (ŢaraRomânească, ŢaraMoldovei, Principatul Transilvaniei, neocupate de otomani); zona B (teritoriile româneşti ocupate efectiv de către otomani şi integrate înDar ül-Islām: Dobrogea, Giurgiu, Turnu, Brăila, Chilia, CetateaAlbă, Tighina, Timişoara, Oradea, Hotin). Zona A a fost cea a statelor tributare, cu autonomie internă recunoscută de otomani, interzise a fi călcate cu piciorul de către supuşii sultanului. În zona B s-a aplicat legislaţia otomană, între care şi politica demo –fiscală Tahrîr (pp. 247 – 259).

În subcapitolul următor, II. 02.,Registre turceşti de recensământ (TT.d) din secolul 16 (sic!)privind Brăila otomană, Prof. Mihai Maxim a prezentat câteva Tahrîr Defterleri referitoare la kaza-yiIbrāil:

–          BOA; TT.d, n-o 483 / 977 H. / 1570 (pp. 260 – 274);
–          BOA; TT.d, n-o3.800 / 995 H. / 1586 – 1587 (pp. 275 – 300);
–          BOA; TT.d, n-o 688 / 1006 H. / 1597 – 1598 (pp. 301 – 314);
–          BOA; TT.d, n-o 701 / 1006 H. / 1597 – 1598 (pp. 315 – 331);
–          BOA; TT.d, n-o 775 / 1052 H. / 1642 – 1643 (pp. 332).

Apoi autorul a analizat informaţiile demo –fiscale conţinute în Tahrîr Defterleri enumerate anterior şi a conturat o primă statistică a evoluţiei demografice a populaţiei Brăilei otomane şi a numărului satelor component, înperioada c. 1570 – c. 1643 (pp. 333 – 345).

Concluziile evidenţiază noutăţile cărţii: importanţa excepţională a documentelor incluse în volum pentru studierea istoriei Brăilei otomane în a doua jumătate a secolului XVI; constituirea Fondului Turco- Osman Mihai Maxim (FOTOMM – MBR),încadrul Bibliotecii Muzeului Brăilei, deschis cercetătorilor turcologi-osmanişti; dubla funcţie a acestei contribuţii istoriografice: culegere de documente; catalog -opis al FOTOMM – MBR (pp. 347 – 350).Cartea se încheie cu patru Ilustraţii color, reprezentând Dregători şi oşteni otomani, fără menţionarea sursei / depozitului de preluare (pp. 351 – 356).

Câteva aspecte perfectibile trebuie enumerate. Astfel, Cuprinsul poate fi completat cu subcapitolele tematice respective, pentru o rapidă şi eficientă orientare a cititorului în cadrul volumului. Culegerea de documente trebuie întregită cu un rezumat / concluzii traduse într-o limbă străină şi înturceşte, pentru a-I facilita circulaţia şi utilizarea în istoriografia străină / turcă a problemei. La acesta se adaugă glosarul termenilor turco-otomani utilizaţi în text, indicele tematic, set de hărţi tematice strict necesare înţelegerii fenomenelor istorice şi demo –fiscale analizate în volum. Unele documente sunt transliterate, traduse şi commentate de Prof. Mihai Maxim, constituind exemple de bună practică îndomeniul defterologiei. Altele sunt redate doar în fotocopii, mai mult sau maipuţin lizibile, urmând ca în viitor, probabil, să fie prelucrate şi editate în ediţii critice. Aşteptăm cu mare interes  aceste viitoare evenimente editoriale turcologico-osmanistice defterologice.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5