In memoriam: Dr. Nicolae Botezatu, Bârlad – imposibil, de necrezut!
Conducător şi coordonator al revistei “Pagini medicale bârlădene”, publicaţie de opinie, informaţie medicală şi cultură, editată la Spitalul Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman” Bârlad, publicaţie creditată de Colegiul Medicilor din România, ne reîntâlnisem în gazetărie, acum nouă-zece ani, când, în 2004, editându-mi primul volum din lumea celor care dospesc şi răspândesc informaţia – revistele şi ziarele –volum intitulat “Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2003” (Editura Tipo-Moldova, Iaşi, cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării), am scris, fireşte, un medalion dedicat revistei şi omului de la Bârlad…
De atunci, pe firul telefonic şi în scris ne-am tot întâlnit însă, amândoi ne declaram şi eram chiar ocupaţi dar ne promiteam întâlniri… Faţă în faţă am stat doar o singură dată, prin anul 1969. Tatăl său, Alexandru Botezatu, era secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, eu în aceeaşi funcţie la Consiliul judeţean Vaslui, şi îl vizitasem într-o problemă de interes public, discuţie la care a fost prezent şi tânărul medic Nicu Botezatu care-mi lăsase impresii deosebite, statornice. Deşi tatăl său, între timp, plecase, noi, după cum am spus, am reluat relaţiile. Devenisem colaboratorul revistei, nu prea des, dar scriam…
Când la numărul 192-193 revista Pagini medicale bârlădene sărbătorea 17 ani de apariţie neîntreruptă, 7 aprilie 1998 – 7 aprilie 2014, mărţişorul de la Bârlad adus de publicaţia pe care o apreciez cu multă consideraţie, cu semnături care de care mai prestigioase – dr. Virgil Ene de la Timişoara, dr. Valeriu Lupu de la Vaslui, prof. univ. dr. Mihai Ghiur şi prof. univ. dr. Nicolae Marcu din Bucureşti, dr. Gheorghe Mămularu, Călimăneşti – majoritatea colaboratorilor, altă dată cu lucrări valoroase de informare medicală, acum prezentau, de necrezut, pagini cernite despre ultima călătorie către noi a Doctorului Nicolae Botezatu, coordonatorul revistei medicilor şi a noastră: dr.Viorel Pătraşcu cu “O rană incurabilă”, Octavian Dumitru cu „Ceas de veghe…pentru Nicu Botezatu”, Silvia Budescu,”Vulturul a plecat”, „In memoriam Dr Nicolae Botezatu, 18 septembrie 1942 – 19 februarie 2014”, „Îndurerată familie, întristată adunare”, de Dr. Virgil Răzeşu, Piatra Neamţ, „Îndoliată familie, întristată adunare”, de Dr. Vasile Sârbu, Constanţa.
În cuprinsul revistei, p.45, acelaşi prof. univ. dr. Vasile Sârbu de la Tomis, Constanţa, reia vestea de necrezut, “Nicu Botezatu nu mai este…”, oferindu-ne şi alte amănunte triste: „Doctorul Botezatu de la Bârlad a pus punct vieţii lui pământene”. Vorbindu-ne despre figura luminoasă şi glasul lui care ne urmăresc pe mulţi dintre cei ce l-am cunoscut sau credeam că l-am cunoscut în ultimele decenii de viaţă, de când umbla în Ţara Moldovei, a Ardealului şi a Valahiei, cu braţul încărcat cu „Pagini medicale bârlădene”, realizează un portret succint şi de esenţială neuitare: „Era înalt şi robust, privea uşor şi frăţeşte peste Carpaţi şi peste Prut (spre locul unde venise pe lume – comuna Vorniceni, Judeţul Lăpuşna n.n.) şi chema oameni de cultură, medici, istorici, publicişti, de la cei mai tineri până la cei mai de sus pe scara academismului, cu rugămintea de a-şi aşterne gândurile, amintirile sau producţiile literare în Paginile Paginilor lui. Mulţi l-au cunoscut ca medic, urcând treptele profesiunii de chirurg, instruindu-se în clinicile bucureştene sub bagheta unor somităţi (Prof. Ion Juvara, Prof. Dan Rădulescu, Prof. Dan Setlacec şi alţii)”.
Ultima întrevedere a memorialistului, în prezenţa colegului lor prof. Octavian Unc, rămâne zugrăvită în portretul jurnalistic realizat: „Nicu Botezatu avea în braţele sale paginile ultimelor două numere ale revistei sale”, dar nu le-a mai putut spune nimic, „căci trecuse după o viaţă dăruită semenilor”, „plecând dintre noi şi lăsându-ne totul, neluând cu sine nimic, strângând între degetele mâinilor ultima speranţă: o cruce mică de lemn, pe care Cineva s-a jertfit pentru fiecare dintre noi”.
Ultima copertă a revistei Pagini medicale bârlădene a numărului cu mărţişorul îndoliat poartă cu sine un CV al Călătorului nostru, semnat prof. dr. Octvian Dumitru UNC, Constanţa.
În interior, acolo unde găseam număr de număr scris numele Dr. Nicu Botezatu, coordonatorul revistei, se află, important lucru, ceea ce spunea prof. univ. dr. Vasile Sârbu, flacăra Speranţei: „Redacţia aşteaptă în continuare materialele colaboratorilor pentru numerele următoare, la aceeaşi adresă şi acelaşi email”.
Pe pagina de început a revistei ne zâmbeşte învingător Dr. Nicu Botezatu care, premoniţie, ne întreabă, ceea ce vom face şi noi, fiecare: Ce importanţă are Calea?:
Mă-ntorc ca tot ce-i viu în lut, La poarta după viaţă Şi-i spun adio într-un lung sărut Şi fără de speranţă. Ce sumbră sun-a ta chemare Când pe aripi de vânt O poartă din imensa zare Spre tihna rece din pământ. Spre cer ori spre pământ, Ce importanţă are calea? Eu printre semeni nu mai sunt Şi-n urmă…e doar jalea.Cu Speranţa noastră a ultimei Clipe de rugăciune: Odihneşte-l Doamne, pe Omul acesta, Nicolae Botezatu !
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania