Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Interviu cu Steliana Băltuță, etnograf autentic

Primit pentru publicare: 28 iun. 2017
Autor: Cristina MAXIM BÎGU, redactor – Rev. Luceafărul
Publicat: 29 iun. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

Interviu cu Steliana Băltuță,  etnograf autentic

 

–   Ce ne puteți spune despre satisfacțiile din cariera dumneavoastră?

În primul rând trebuie să precizez că am început cariera la catedră în anul 1975,continuând cu examenul de definitivat în 1978,finalizând munca în învățământ în anul 1983.Perioada de opt ani de lucru cu elevi de clasele V-X,cărora le-am predat educație plastică,mi-a dat o mare satisfacție.A fost, de fapt, o deschidere a orizontului copiilor către artă,către frumosul din natură,către valorile umane.
  Continuarea carierei între anii 1984-2012 cu profesia de muzeograf mi-a dat alte satisfacții,referitoare la munca în Muzeu.

  –Care a fost momentul cel mai palpitant din debutul dumneavoastră?
 .
 –Momentul cel mai palpitant al debutului meu a fost când,la o vechime de abia doi ani în Muzeu și cu o mică experiență,în anul 1986, a trebuit să amenajez în Comuna Mihăileni prima expoziție etnografică ce cuprindea Donația „Maria și Nicolae Zahacinschi”(medic cardiolog și farmacist),colecționari cunoscuți din  întreaga țară.Având o răspundere mare,mi s-a părut a fi cel mai greu moment de început în muzeografie.
 .
 
   –V-ați simțit vreodată ca un vizitator în interiorul muzeelor pe care le-ați expus?
 .
Da,de fiecare dată după amenajarea celor șase muzee,după finalizare,m-am simțit ca un vizitator trecând prin săli.Explicația este că atâta timp cât lucram la expunere,selectam piesele,stabileam locul fiecăruia dintre ele,parcă simțeam că toate îmi aparțineau.După ce redam totul publicului vizitator,eu mă simțeam un vizitator prin expoziție.
 .
   –Care a fost succesul cel mai mare în activitatea dumneavoastră laborioasă?
 .
 –Nu știu dacă pot spune că a fost un singur mare succes în activitatea pe care am depus-o.Aș menționa pentru anul  1989 deschiderea expoziției permanente etnografice în Casa „Manolachi Iorga”,cu o tematică ce a cuprins în complexitatea ei civilizația populară a zonei Botoșani,apoi participarea în 2010 cu valori etnografice la Festivalul Tamisei în Londra.Acestea și mai multe altele le-am considerat a fi un mare succes al Secției de Etnografie,nu numai al meu personal.
 .
   –Cu siguranță că v-au  impresionat unele piese muzeografice. Ce ne puteți spune?
 
 .
   –Da,pot preciza că m-au impresionat multe piese muzeale,dacă mă refer la piese aparținând mai multor domenii ale Muzeului.Dacă mă refer doar la domeniul etnografic,atunci aș da câteva exemple de piese a căror artă m-a uimit:portul popular de sărbotoare cu decor având elemente simbolice diferite(pe ie,pe cămașa de bărbat,pe suman,pe cojoace);țesăturile de interior și de ritual(ștergare,covoare,păretare cu pomul vieții,cu motivul astral,cu siluete umane);piese de mobilier(lăzi de zestre pictate, blidare sculptate, strunjite);piese de cult(icoane,cruci de mână, pomelnice pe lemn).Multe din piesele enumerate poartă și anul pe ele.Precizez că piesele aparținând artei populare lucrate de săteni poartă în creație inspirația divină,și nu cursurile unei școli de artă,și asta este ceea ce m-a impresionat.
 .
   –Ce doriți să transmiteți publicului vizitator?
 .
Totdeauna publicului vizitator doresc să-i transmit cât mai multe informații despre uimitoarea civilizație populară,creatoare a atâtor valori artistice și a unui mod sănătos de viață care n-ar trebui uitat,cu atât mai mult cu cât atâtea mari Muzee Etnografice din România o ilustrează.
 .
   –Ce proiecte de viitor v-ați propus?
 .
Pentru că am avut o perioadă benefică și bogată de colaborare cu Editura Agata, unde am tipărit „Țesături-Alesături” (Păretaru, Lăicerul, Scoarța),”Ștergarul Popular” (Utilitate, Decor, Ritual) și în multe numere ale revistei „Luceafărul” am publicat studii de cercetare etnografică, mi-am propus ca proiect de viitor, apariția în volum a „Colecției Maria și Nicolae Zahacinschi”, care așteaptă de multă vreme acest demers.
 .
   –Am văzut foarte multă pasiune în expunerile dumneavoastră. Care sunt sursele atât de bogate?
 .
Așa cum am mai răspuns la unele întrebări,am dorit ca de fiecare dată expunerile mele să fie pline de informații de substanță și acestea vin dintr-o pasiune continuă pentru frumosul din artă,pentru creația umană profundă, pentru valorile care dăinuiesc,pentru  transmiterea tinerei generații a tot ceea ce ne definește ca civilizație.
 .
.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania