Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Ion Creangă și în Est și în mileniul trecut

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Ion Creangă și în Est și în mileniul trecut

Primit pentru publicare: 03 Ian. 2021
Autor: Octavia BUHOCIU, Botoșani, redactor la Revista Luceafărul
Publicat: 04 Ian. 2021
© Octavia Buhociu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Ion Creangă și în Est și în mileniul trecut

La sfârșit de decembrie 1889, 31 mai precis, murea Ion Creangă, nu mult după Mihai Eminescu și Veronica Micle. Deși nu am predat niciodată limba și literatura română, am propus, în toamna anului 1989, elevilor de gimnaziu din Școala generală nr 12 Botoșani să răspundă la mai multe întrebări legate de opera lui Ion Creangă . Răspunsurile le-am trimis revistei « Luceafărul » (din București) care le-a publicat în totalitate în numărul din 16 decembrie 1989. Un sociolog ar putea face observații , trage concluzii : despre școala din perioada respectivă, cât și cum se studia opera lui Ion Creangă în școală, educația primită acasă și la școală, dorințele preferințele, visele copiilor …
Să începem :

CENTENAR ION CREANGA
COPIII DESPRE POVESTITORUL LOR
1. Ce înseamnă Ion Creangă și opera sa pentru tine ?
– Prin fața ochilor mi se perindă Nică, băiatul șturlubatic și hazliu care-și petrece timpul jucându-se de-a mijoarca, plecând la scladat fără știrea mamei, cățărându-se în cireșul din grădina mătușii Mărioara, plimbându-se prin iarmaroc ca un negustor de vază cu pupăza în mână, rostogolind bolovanul cel mare peste casa Irinucăi, călătorind cu pluta pe apa Bistriței și făcând multe giumbușlucuri ce stârneau nu numai veselia ci și tristețea. (C.I., a VIII-C)
– Cel mai mare povestitor al românilor .(B.L.,a VI-B)
– Ion Creangă este ca un frate mai mare ce-mi spune poveșți. (B.M., VI-F)
– Creangă este omul care face haz de necaz. (B.M.,VI-F)
– Scriitorul meu preferat, cel puțin până la vârstă mea de zece ani.(C.E., V-D)
– Creangă este tipul cel mai reușit al moldoveanului, ne învață, dar ne și descrețește frunțile. (S.T., VIII-D)
– Creangă este însăși copilăria mea (și eu am crescut la țară) așa cum eu n-aș fi putut s-o descriu. (M.S., VIII-D)
2. Cum ți-l imaginezi pe Ion Creangă ?
-Stând pe laviță și povestind. (M.S., VIII-D)
-Un prieten al copiilor, el însuși un copil în toată firea. (P.N., VI-B)
-Am o impresie bună : el a iubit mult copiii și copiii îl iubesc și-l vor iubi mereu pe prietenul lor mai mare. (C.M.,VI-B)
-Ion Creangă a rămas același Nică din copilărie. Un Nică mai mare, vioi, bun la suflet și mare mâncău.(M.I., VI-B)
-Mi-l imaginez pe Ion Creangă plimbându-se cu Mihai Eminescu și povestindu-i din copilăria lui.(S.M.,VII-E)
-Mi-l imaginez ca pe un bunic care, seara, la gura sobei, (sau a caloriferului !), îmi povestește întâmplări cu haz, adevărate, dar și imaginate unele.(nesemnat)

3.Ce-ți place mai mult din opera lui I. Creangă și de ce ?
-Poveștile îmi plac pentru că… îmi plac.(B.L.,V-D)
-Amintirile îmi plac pentru că în Nică mă regăsesc și eu la vârstă cea mai fericită și lipsită de griji.(E.N.,VIII-A)
-Mie-mi place felul cum povestește Ion Creangă .(B.L.,VI-B)
-Mie-mi place mai mult întâmplarea cu scăldatul în Ozana, căci aș vrea să mă bălăcesc și eu toată ziua în apă, pe timp de vară, dar nu pe furiș ca Nică, ca apoi să mă pedepsească mama, ci să-i cer voie, după ce am ajutat-o la treabă. Cred că de-abia atunci mi-ar da mama voie la rău.(M.A.,VI-F)
-Povestea « Harap- Alb » : răul este învins de bine.(B.D.,VI-F)
-« Amintiri din copilărie », pentru ca și mie să mi se-ntâmple măcar o parte din ceea ce i s-a întâmplat lui Nică.(D.V.,VIII-D)

4.Ce poveste sau întâmplare din opera lui Creangă crezi că ți se potrivește ?
-Întâmplarea cu cireșele, pentru că într-o vacanță am făcut și eu ceva asemănător. (C.E.,V-D)
-Cea cu cireșele și cu mătușa Mărioara (eu nu am luat cireșe, ci varză, iar mătușa era o vecină furioasă din bloc).(G.F.,VIIIC)
-Mie cred că mi se potrivește să fiu iedul cel mare din « Capra cu trei iezi » deoarece toată ziua fac năzbâtii. (R.T.,V-B)
-Ivan Turbincă : eu semăn destul de bine cu personajul principal.(S.M.,V-E)
-Povestea « Cinci pâini », fiindcă eu sunt acela care are dreptate la un moment dat, însă, până la urmă, pierd din cauza încăpățânării mele.(M.N.,V-B)
-Să mă duc pe furiș la scăldat, să fur cireșe, să prind pupăza și s-o duc la vânzare, nu, asta nu-i pentru mine !(M.A.,VI-F)
-Mie mi s-ar potrivi întâmplarea cu furatul pupezei din tei.(B.L.,VI-B)
-« Ursul păcălit de vulpe », eu am fost un fel de urs.(C.E.,V-B)
5.Care « vorba ceea » ți se potrivește și de ce ?
-« Se ține de om că scaiul de lâna oii » pentru că așa-s eu…(P.C.,VI-F)
-« Decât codaș la oraș /Mai bine-n satul tău fruntaș. » ar trebui s-o pun, de fapt, în practică.(S.M.,VII-E)
-Mi se potrivește : « cum nu se dă ursul din bârlog și țăranul de la munte strămutat la șes. », tot așa și eu nu prea mă dau la rezolvat probleme la matematică.(S.T.,VIII-D
Va urma!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.664 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5