Stimați cititori,

                Cea mai mare bucurie a unui scriitor, dar și a unui editor, este atunci când își văd rodul creației și muncii lor încununat de succes. Voi, cititorii, ați ales ceea ce este mai bun, cartea noastră: Istoria pe placul tuturor. A fost nevoie de două tiraje de câteva mii de exemplare pentru a satisface cerințele dumneavoastră. Succesul a fost înregistrat și în presa care în urma unui sondaj riguros și corect a decis că  Istoria pe placul tuturor este cea mai vândută carte din prima jumătate a anului 2006. Succesul acestei carți ne-a îndemnat să scoatem și cel de-al doilea volum. Indrăgitul nostru scriitor, Eugen Șendrea, și-a pregătit mașina de scris și după multe zile neobosite de muncă a scos volumul al doilea din Istoria pe placul tuturor. Poate n-o să mă credeți dar prezentul volum este cu mult mai captivant decât primul (să mă ierte autorul!). Manuscrisul a fost citit pe nerăsuflate iar fiica mea Ioana, studentă la litere, era să uite de examene. Așadar ce ne oferă Eugen Șendrea? Cu stilul sau minunat, simplu, fără a forța nota, bine documentat, după ce a scotocit hrisoave vechi, documente îngălbenite de vreme, uitate prin nu știu care scrin, a dat naștere unor povestiri demult uitate, grupate după conținut în mai multe capitole și denumite după câte un vers din opera poetică a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Prin urmare, vă rog să vă  așezați cu Istoria pe placul tuturor, după caz, fie la umbra unui nuc bătrân într-un hamac sau sub o umbreluță de soare ori dacă frigul s-a lăsat – lângă focul din șemineu sau lângă bătrânul calorifer și să rasfoiți primul capitol – Povești și doine, dedicat tradițiilor de peste an, cel de-al doilea – Vremea lui Ștefan cel Mare, unde veți găsi încondeiate fapte din istoria noastră din vremurile de glorie a neamului românesc. Trageți-vă sufletul și începeți pe cel de-al treilea capitol – Căci rămâne stanca unde scriitorul ilustrează faptele de vitejie și sacrificiu a românilor care au luptat pentru întregirea și păstrarea ființei naționale. Când motanul de pe sofa a început să toarcă, citiți al patrulea capitol – Ce mai mult o incifrează, unde vă veți întâlni cu mistere care nici până azi nu și-au găsit dezlegarea. V-a prins întunericul și n-ați terminat cartea? Nimic mai simplu! Sorbiți o cafea aburindă și faceți cunoștintă cu capitolul cinci – Mai suna-vei, dulce corn, dedicat celui mai mare compozitor și patriot care șade alături de Mihai Eminescu în rândul valorilor românești: George Enescu. Cred că v-a surprins zorile când, în sfârșit, Moș Ene a ajuns pe la gene și cu mulțumire intrați în lumea visurilor cu gândul la minunata lectură! Dar să nu uitați! Fiecare povestire e ilustrată cu fotografii din colecția personală a autorului. Ați mai observat ceva? Desigur că nu puteați trece cu vederea! In ajutorul scriitorului a sărit și Badița Ion, nimeni altul decât cel mai popular pictor naiv, maestrul Ioan Maric. Special pentru Istoria pe placul tuturor – partea a II-a, Bădița Ion, cu penelul său inegalabil și cu umorul său sănătos, a ilustrat o mare parte din carte. Este prima dată când două mari valori, una a condeiului și cealaltă a penelului își dau mâna pentru a cinsti cititorii! Tot pentru prima data  Editura Vicovia, oferă alăturat volumului un supliment: Istorii vesele, alcătuit din schițe umoristice, spumoase, care descreșesc frunțile chiar și morocănoșilor. Editura Vicovia s-a străduit din răsputeri să dea volumului o grafică deosebită în semn de înaltă considerație pentru Maria Sa Cititorul! Suntem satisfăcuți că am reușit prin cele două volume să vă trezim interesul pentru istoria națională  și universal  atât de mult neglijată în ultimul timp. Vă asiguraăm că  în anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, o să vă facem o altă surpriză cu Istoria pe placul tuturor… volumul III!, prezintă Editura.

             Nu, nu volumul III, ci Eugen Șendrea,Istoria pe placul tuturor, cum scrie mai sus, Ediția a II-a, revăzută, Editura VICOVIA, 2011, ilustația prezentei lucrări a fost realizată cu imagini puse la dispoziția editurii de către: Arhivele Statului, Florin Piersic Dragoș Lucinschi, Mihai Ceuca, Eugen Șendrea și Constantin Cucu. Grafica și tehnoredactarea –Viorel Cucu.

             Cuprinsul? Suficient ca în  cele 528 de pagini să se scrie de toate-

               -Așa? Sunt un stricat, o căzătură? Mă azvârliți acum, după ce pentru voi am făcut atâtea? După ce m-ați exploatat, m-ați torturat, m-ați împins la ultima mizerie, nu mai sunt decât o otreapă de aruncat? Sunteți niște infame, infame… pentru Hortensia m-am certat cu bunul meu prieten, Anghel Demetriescu, pentru că eram gelos de trecutul ei, pentru că-mi închipuiam că a fost amantul ei. El de fapt mi-a făcut cunoștintă cu ea. Nu-l mai puteam suferi, îl uram din toate puterile sufletului. M-am apropiat de ea la școala unde ea activa. I-am trimis scrisori, flori, eram pradă unei mari pasiuni care mă facea să sufăr amarnic. Cu toată trivialitatea și răutatea acestei femei, o iubesc așa, încât sunt convins că fără amorul ei ar trebui să mor. Fără  acest amor, viața n-ar mai avea nici un sens pentru mine. Sunt nenorocit, sunt adânc nenorocit, stiu ce-mi rămâne de făcut!, ăsta un fragment din ce înseamnă un personaj în descrierea cărții.

            Cartea are mai multe părți, Istoria pe placul tuturor – cu 71 de tot felul de floricele, unele încărcate de înțelepciuni -,– Faptele haiducilor -cu alte 14 spuse -, Iubiri vestite – din cele 24 prezentate  desprind ca recomandare pentru citit întreaga carte câteva subiecte, p. 303-407, Amorul lui Ienăchiță Văcărescu pentru Zoe, Dragoste, ură și răzbunare, Catinca cea „rea de muscă”, Cea mai frumoasă poveste de dragoste din Moldova, Cine l-a ucis pe Alexandru Odobescu ?, Incredibilele aventuri ale Marghioliței Ghica, Idilele palide ale poetului Bacovia, Maria, frumoasa fată de mahala, Împușcarea gelosului Costică Balș, Agaua poliției, Veselul Alecsandri, înamorat, O dragoste neobișnuită,Beizadea Dumitru, „roș la păr, pistrui la față și la suflet posomorît”, Mirele – 60 de ani și mireasa 14 ani, Beizadea Grigore cel „înfocat și zburdalnic”, Frumoasa Elenchi, „răpită în noaptea nunții”, A ieșit de supt pat și a făcut uciderea”, Elena Lupescu, „românca cu părul roșu”, Iubită, rănită și aproape – Pe urmele lui Ștefan cel Mare – cu alte 24 de nostimade, plus Bibliografia destul de consistentă.

             Despre EUGEN ȘENDREA,istoric și scriitor, Biblioteca județeană Bacău avea să scrie: Născut la  25 februarie 1951, Bacău – m. 30 iulie 2016, Bacău. Fiul profesorului și scriitorului Alexandru Șendrea (1906-1986) și al Corneliei (învățătoare). Studii: Liceul nr. 4 din Bacău (azi, Colegiul Național „Gheorghe Vrânceanu”); Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1970-1974).

             În anii 1979 și 1984, a urmat cursuri de perfecționare, primind atestat de specialitate în monumente istorice. Activitate profesională: la terminarea facultății a primit repartiție la un liceu din Rădăuți dar, odată cu înființarea Oficiilor Județene pentru Patrimoniul Cultural Național (octombrie 1974), a revenit în Bacău, unde a activat ca muzeograf pe probleme de monumente istorice, calitate în care a contribuit decisiv la inventarierea a peste 600 de obiective de patrimoniu, la salvarea de la distrugere a 38 de monumente istorice, alte 57 fiind conservate și 24 reconstituite.Pe tărâm științific, a participat la expediții de cercetare, simpozioane naționale, conferințe de popularizare științifică, a colaborat la emisiuni radio, TV ș.a. În perioada 2003-2016, a fost bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza” Bacău.
                Activitate publicistică: este autorul a peste 4.000 de articole, inspirate din munca de istoric și cercetător, publicate în numeroase ziare și reviste locale și naționale. În anul 2001, a avut un triplu debut editorial.

               Au rămas în manuscris mai multe lucrări, printre care o istorie a cimitirelor și una a restaurantelor din Bacău.

                  Ca semn de recunoaștere a contribuției sale la valorificarea patrimoniului local, a fost recompensat cu numeroase distincții și diplome, iar în luna mai 2008, a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Bacău, pentru „deosebita activitate în domeniul literar-publicistic”.

                „Eugen Șendrea scrie cu o pană vibrândă, suculentă, subtilă, impregnată de patima vechimii și de dinamismul verbului modern. Stilul său, deloc sec, este adaptat la orașul descris: este de „frontieră”, oscilând între vechime și noutate”, notează  Acad. Mihai Cimpoi, în volumul  „Istoria municipiului Bacău”.

              A murit scriitorul băcăuan Eugen Șendrea care a publicat 27 volume de promovare a istoriei și patrimoniului national iar altele i-au rămas în manuscris, a scris și scriitorul Mircea Merticaru.

Despre vestea cea tristă a scris și DEȘTEPTA-BACĂU DIN 31 IULIE 2016 AMINTIND DIN LUCRĂRILE DISTINSULUI ISTORIC ȘI SCRIITOR.:

“Istoria comorilor din Bacău”, “Jafuri si crime din istoria Bacăului”, „Istorisiri ciudate”, „Iubiri vestite’, „Pe urmele lui Stefan cel Mare in Bucovina si in Tara Moldovei”, „Istoria municipiului Bacau”, „Povestea lui Gavril Buzatu-ultimul calau din Moldova” sau „Istoria necunoscuta a Bacaului”, trei volume, “Istoria pe placul tuturor”, “Monografia Municipiului Bacau”, “Istoria Universitatii Bacau” a Colegiului “Stefan cel Mare”, “Eroi bacauani in lupta pentru independenta si unitate nationala”, fiind si coautor la monografiile unor localitati din judetul Bacau.

             Maria Șendrea, soția scriitorului, a fost primul caz de transplant de inimă din țară, în 1972 ea a fost operată la Cape Town (Africa de Sud) de doctorul Christian Barnard, nota Adevărul din 21 august 2011, evidențiind recordul de supraviețuire în România după o operație pe cord deschis.

          Ion N. Oprea, 24 februarie 2022