ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 03 Mai 2018
Autor Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 04 Mai 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

La sfârșit de studenție, profesionalism, carte de Traian Nistiruc-Ivanciu din Bucovina

La Editura „Instant”, Câmpulung-Moldovenesc, 2018, Traian Nistiriuc-Ivanciu,cu proprie îngrijire, semnează ca autor  cartea „Valori stilistice ale interjecției în opera lui I. L. Caragiale”, aducând pentru sine, ca profesionist, dar și pentru cititori, indiferent de vârstă, parfumul tinereții trecute, dar și împrospătate întrun fel, ca aduceri aminte…

O carte „Dedicație în semn de nepieritor omagiu și nostalgică aducere aminte, celor mai importanți profesori ai devenirii mele, universitarilor Dumitru Irimia și Mihail Iordache”, scrie autorul, doi profesioniști care au împlinit ani de când sunt plecați să facă lecții și în lumea îngerilor, adevăr că numai așa ne mai regăsim cu cei care ne-au fost sfetnici în creșterea noastră, alături de părinți, școală, biserică și societatea care ne-a înmugurit,  înflorit, să dăm roade cu succes, adaug.

O spune în acest sens, generalizând, în „Cuvânt înainte”, și Luminița Țaran, profesor-doctor, care la 12 februarie 2018, scrie: „An de an, de naștere sau de moarte, ne amintim de vreun scriitor care, vrând-nevrând, a devenit la modă și care,  oricum, trebuie omagiat. Apropierea de sufletul livresc al unui scriitor ar trebui să fie posibilă printr-o adevărată rugă a minții și a sufletului pentru cuvântul scris, pipăit cu penelul propriu și dăruit, mai departe, nouă, cititorilor…”. Îndatorire de suflet și minte, pe care și-o îndeplinește profesorul Nistiriuc, ajuns și domnia –sa la o vârstă, la aceea a aducerilor aminte, a reflecțiilor, la momentul umblării, în odaia cea mare, la sipetul unde, de obicei, păstrăm… ziceți-le cum vreți, eu rămân la cuvântul amintiri, cu bune și rele, cum grăia mama despre ale ei treceri prin viață.

Tocmai ce și-a propus și reușește profesorul Traian Nistiriuc Ivanciu, repet, care  din „Valori stilistice ale interjecției în opera lui Ion Luca Caragiale”, o reproducere a lucrării de licență – lucrarea de diplomă, cum i se spunea în 1978 – care a însemnat încununarea de erudit, grație și binevoitorilor lui, pe care îi nominalizează, la finalul studiilor la Facultatea de Filologie, secția Română-Rusă, Iași, strădanie a fostului student să probeze că, deși omenească, uitarea, dacă e cultivată cum trebuie,  poate deveni omagiu, lecție pentru posteritate, dacă actul educativ are efecte în timp…

Prefațatoarea evidențiază măiestrit valoarea și utilitatea pentru limba română și literatură a fiecărui de cele patru-cinci-șase devenite capitole ale cărții, expresie a interjecției în raport cu starea vorbitorului, de la caz la caz, iarăși lecție pentru ce pierdem astăzi, când nu prea ne îngrijim să folosim tezaurul pe care discipolii unor înaintași ni l-au  transmis…Cerință corect anticipată care cade exact pe ce reamintește acad. Aurel-Ioan Pop, președintele Academiei Române, mai recent, că a sosit momentul nu numai să evaluăm mai creativ trecutul, ci să reedităm și să întrebuințăm în termeni preciși istoria neamului și a limbii române, zestrea românilor…

„In nota asupra ediției de față sunt explicate „micile modificări” intervenite în cartea rezultată față de lucrarea de licență, unele corecturi și adaptarea ortografiei 78 la cea actuală, ilustrarea volumului cu imagini din opera lui I. L. Caragiale, ca să evidențieze și mai pregnant texte importante, care, în fond, sunt aduceri aminte și a unor mari interpreți ai scenei: Radu Zaharescu, Horia  Șerbănescu, Grigore Vasiliu-Birlic,Vasile Tomazian, Geo Barton, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Ion Talianu, Margareta Pogonat, Niky Atanasiu, Ion Finteșteanu…

Cu o mică dar importantă observație: Cuvintele de recunoștință din finalul „Notă asupra ediției”, semnate Traian Tineanu, aducătoare  de mulțumiri celor care au contribuit la realizarea cărții, universitarilor Dumitru Irimia și Modesta Viorescu, tehnoredactorilor (ing. Gheorghe Popa, poetei Elena Peiu, prof. Francisc Nistiriuc-Ivanciu) și secretarei Victoria Lehaci, pentru dactilografierea  lucrării de licență, ca și celor de la Editura INSTANT, reprezentată de tipografii Florin Loghin și Sorin Blănaru, bine și corect, cred, era să fi fost semnate chiar… de autorul volumului, Traian Nistiriuc-Ivanciu. Apoi, editorial și tipografic, p. 10 trebuia să fie p. 11. Utile și necesare, bine plasate subcapitolele „Sursele citatelor și note”, „Bibliografie”, p,110-113, făcute mai evidente.

        Concluzionăm: o carte de interes.