În organizarea Biroului Învățământ, Cultură, Culte din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a avut loc în după amiaza zilei de 30 septembrie a.c., la Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central ,,Simion Barnutiu”, lansarea cărții ”Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion. Despre cartea criticului literar, apărută printr-un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliul Local Cluj-Napoca, care a fost editată la Editura Casa Cărții de Știință a vorbit, în debut, istoricul și criticul literar Mircea Popa, care, afirma că nu există poezie nouă sau veche, poezia poate fi ori bună, ori rea. Acesta sublinia că poezia postdecembristă de la Cluj a venit ca un val care dorea schimbarea generației trecute. Debutanții în poezie, după evenimentele din decembrie 1989, alcătuiesc o primă generație a libertății și a expresivității eului poetic. Meritul lui Adrian Țion este că a alcătuit o antologie critică despre acești poeți. Printre altele, Mircea Popa a subliniat că la această generație exprimarea liberă a fost un câștig al revoluției. Astfel, acum, poeții acestei generații se află pe un teren de coagulare și de extensie. Un rol important, în perioada aceea, l-a avut cenaclul “Zalmoxis“, înființat prin luna noiembrie 199,. la care au aderat tinerii Ionuț Țene, Horia Muntenuș, Ioan Pavel Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Daniel Hoblea, Flavia Teoc etc. Vorbitorul a încheiat subliniind că, prin talentele acestea, cuprinse în prezenta carte este o veritabilă carte de vizită a Clujului liric. Istoricul literar a amintit faptul că, în presa vremii, a scris cronici la primele cărți publicate ale acestei generații de poeți, care a revoluționat limbajul.
![]()
În continuare, Marius Mureșan, coordonatorul acestei activități, reprezentantul editurii, a dat cuvântul poetului Ion Cristofor care, printre altele, a spus că revistele apărute după evenimentele din decembrie, cum au fost “Aisberg“, editată de Horia Muntenuș, “Fapta Transilvană“ editată de C. Zărnescu au contribuit la promovarea noului curent în poezia clujeană. Despre poezia lui Ionuț Țene a spus că acesta este ”apostol al poeziei postdecembristă.“ Aducând o subtilă critică la autorul cărții că nu a inclus-o și pe poeta Oana Boc, soția primarului Emil Boc, deși cartea a făcut referire doar la cei care au interacționat cu fenomenul liric ”Zalmoxis”, care făcea legătura dintre interbelic și revoluție, dar și dinamita limbajul poeților postdecembriști.În cuvântul său, criticul literar Victor Cubleșan a dezbătut problema generațiilor, arătând că optzeciștii au avut curajul să înfrunte cenzura comunistă prin diferite tertipuri, prin acele idei absconse, iar generația postdecembristă a avut și are libertatea deplină a cuvântului, ”Cartea lui Adrian Țion este un tablou, o radiografie”.
Poetul Dumitru Cerna a vorbit despre ”poeții primăriei”, aducând în plin plan activitățile cenaclurilor apărute după decembrie 1989, despre cărțile de debut ale celor care băteau la poarta Poeziei.
![]()
În continuare a salutat activitatea acestei generații scriitorul Constantin Cubleșan, care a scris numeroase cronici la cărțile acestei generații care a contribuit la înnoirea limbajului poetic și au publicat cărțile în condiții tipografice deficitare.Poetul Victor Constantin Măruțoiu a relatat amintiri din perioada tinereții acestei generații, născută sub semnul poetului Teohar Mihadaș, fost deținut politic anticomunist.
![]()
Autorul, criticul literar Adrian Țion, a explicat exhaustiv despre elaborarea acestei cărți, ce cuprinde 30 de poeți clujeni, afirmați în jurul grupului Zalmoxis, poeți care, de-alungul timpului, și-au îmbogățit opera, contribuind la înnoirea metaforei, lirismului și al cuvântului. Atunci au apărut termenii lirici ”cuvânt tăiat” și ”destructurarea versului”. Despre acest paradox au vorbit Ion cristofor și Mircea Popa, care au subliniat avangardismul tinerei generații lirice, dar care, în același timp, cereau reîntoarcerea la metafora interbelică. Cu această ocazie mulțumind Primăriei clujene și biroului de Învățământ, Cultură, Culte pentru sprijinul acordat în lansarea cărții. La final, cantautorul Emerich Imre, fost membru Flacăra a fascinat publicul, cu un frumos concert folk.Cartea lui Adrian Țion este o lecție de critică literară data confraților leneși care nu mai scriu despre noile voci lirice ale Ardealului. Antologia critică este o isagogie de istorie literară a poezei românești.
Vorbitorii au făcut referire la legătura dintre grupul Zalmoxis și istoria religiilor a lui Mircea Eliade, o grupare lirică arhetipală pentru un ethos metaforic. „La 30 de ani de la Revoluția Română (acest proiect a început în toamna anului 2019), prezentul volum ilustrează succint creațiile literare ale celor 30 de poeți clujeni afirmați în jurul grupului Zalmoxis sau în afara lui, subliniind contribuția fiecăruia la înnoirile limbajului și ieșirea din tiparele tabuizante ale epocii anterioare. Acești poeți sunt: Ionuţ Ţene, Horia Muntenus, Adrian Mihai Bumb, Ioan-Pavel Azap, Dumitru Cerna, Sorin Grecu, Tudor Ștefan, Ştefan Manasia, Marius Ţion, Adrian Suciu, Flavia Teoc, Daniel Hoblea, Ioan Negru, Dan Marius Drăgan, Victor Ţarină, Dorin Crişan, Alexandru Hălmăgean, Daniel Moșoiu, Ştefan Melancu, Persida Rugu, Dinu Virgil, Vasile Gogea, Luciana Medve, Ioan Buteanu, Iulia Cibişescu, Mihaela Handrea, Laurenţiu Mihăileanu, Victor Constantin Măruţoiu, Maria Pal, Ion Antoniu” scrie autorul Adrian Ţion în prefaţa cărţii publicate la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.
Primit pentru publicare: 01 Oct. 2020