Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Maica Domnului în pricesne

Primit pentru publicare: 13 aug. 2017
Autor: Mircea DAROȘI
Publicat: 14 aug. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Maica Domnului în pricesne

 

Creaţiile populare care preamăresc pe Maica Domnului şi pe fiul său Iisus Hristos sunt cunoscute în viaţa religioasă sub numele de pricesne. Ele sunt adevărate rugăciuni de iertare şi mulţumire, de laudă şi smerenie pe care creştinii le adresează puterii divine.

Textele autorilor anonimi se află într-o perfectă armonie cu tonalitatea caldă a melodiilor care înseninează sufletul şi îl umple de credinţă, speranţă şi iubire. În această urzeală folclorică, un loc important îl ocupă pricesnele dedicate Maicii Domnului. Ele sunt cântate cu precădere în bisericile ortodoxe de către credincioşi, fiind introduse în ceremonial la terminarea slujbei de Liturghie, când preoţii se împărtăşesc. Mai întâi s-au cântat în Ardeal, apoi s-au răspândit în Oltenia şi Moldova, dar pot fi auzite nu numai în locaşurile de cult, ci şi pe scenele marilor spectacole, mai ales în preajma sărbătorilor religioase. În ultimul timp, au devenit parte din repertoriul multor artişti populari consacraţi, care au depus eforturi considerabile pentru culegerea, adaptarea şi păstrarea lor. Cea care a reuşit să le facă celebre în ţară şi în lume este interpreta de muzică populară Mariana Anghel.  Dar sunt nenumăraţi  artişti care au îmbrăţişat cu atâta drag pricesnele, ocupându-se de culegerea şi şlefuirea acestor piese extrase din seva folclorului românesc. Ele sunt numite şi cântări mănăstireşti, a căror muzică devine leac pentru suflet şi rugăciune trimisă prin cântec către Dumnezeu.Tematica lor este deosebit de largă, fiind asemănătoare cu nişte pilde sau cu un cuvânt de învăţătură cântat.

Creatorii anonimi ai versurilor îi atribuie mijlocitoarei patimilor şi durerilor noastre cele mai alese însuşiri din viaţa creştină, care au devenit şi titlurile unor cunoscute pricesne: Maica Cerului, O, Maică Sfântă, O, Marie Sfântă, Curată Maică, Fecioară, Nădejdea mea, Prea Milostivă, Maică, Maică Pururea, Fecioară, Prea Sfântă Născătoare şi multe altele. Intrată atât de mult în folclor, Lucian Blaga spunea că, ,,cea măicuţă bătrână care umbla din loc în loc, căutând pe cel ucis şi jefuit, e însăşi Maica Domnului’’.

Sfânta Maria întruchipează iubirea în lume, devotamentul faţă de umanitate, măreţia şi gingăşia, compasiunea faţă de cei necăjiţi şi în suferinţe. Ea este modelul de frumuseţe şi modestie, simbolul maternităţii, idealul de puritate şi reazemul celor prinşi în valurile vieţii.

                              ,,Regină eşti şi mamă
                              În lume şi în cer,
                              Aceia ce te cheamă
                              Sunt siguri că nu pier’’.

Dacă viaţa Maicii Domnului a fost de-a lungul veacurilor un mare izvor de inspiraţie pentru oamenii de artă, pricesnele vin să îmbogăţească această zestre spirituală. Creatorul anonim îşi exprimă încrederea, dragostea şi smerenia faţă de Cea care l-a născut pe Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre:

                            ,,Bucură-te, Maică Sfântă,
                            Sfântă eşti şi Sfântă ai fost
                            Că L-ai născut pe Hristos
                            Şi eşti deasupra cu soare
                            Şi cu lună la picioare’’.

Fiind mereu prezentă în viaţa Mântuitorului, Ea rămâne prezentă şi în viaţa Bisericii lui Hristos. A trăit mereu în rugăciune şi în iubire. A fost lângă El şi la crucea de pe Golgota când a primit încredinţarea că este Maica întregii omeniri:

                            ,,Lângă crucea Ta Iisuse,
                            Am văzut pe Maica Ta,
                            Lângă cruce, lângă cruce,
                            Plânge şi se roagă Ea’’.

Înspăimântătoarea privelişte a răstignirii îi frânge inima de mamă:

                            ,,Plânge măicuţa la cruce
                            După fiul ei cel dulce,
                            Dar nu plânge cum se plânge,
                            Inima maichii se frânge’’.

Vestea apropierii timpului de trecere la cele veşnice a fost adusă Mariei de Arhanghelul Gavriil pe care cântecul îl aminteşte cu drag:

                           ,,Arhanghelul cel mai sfânt
                           S-a coborât pe pământ.
                           L-a trimis cerescul tată
                           Către maica Preacurată,
                           Negreşit să-i dea de ştire
                           Despre sfânta-I adormire’’.

Maica Domnului s-a bucurat că pleacă la fiul ei în Ierusalimul ceresc. Ea n-a murit din cauză de boală sau de bătrâneţe, ci a murit din marea dragoste şi dorul sfânt de-a fi împreună cu Iisus. Devenind ocrotitoarea şi mijlocitoarea noastră către Dumnezeu, creştinii o proslăvesc în cântecele lor şi o roagă cu deosebită smerenie:

                           ,,O, Măicuţă  Sfântă
                           Te rugăm fierbinte
                           Să ne-asculţi de-a pururi
                           Marea rugăminte’’,

Sărbătoarea de la 15 august este un prilej de înaltă cinstire a Maicii Domnului, când prin rugăciune şi cântece, creştinii ,,Vin să ceară ajutor/ Pentru tot necazul lor,/Vin să-i facă prăznuire/La cinstita-i adormire’’şi o imploră din tot sufletul : ,, Nu lăsa măicuţă/ Să pierim pe cale/ Şi noi suntem fiii/ Lacrimilor Tale’’

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 29 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5