Literatura reprezintă unul dintre domeniile fundamentale ale disciplinei Limba și literatura română, fiind deopotrivă captivant, dar și extrem de complex. Pentru unii dintre elevii contemporani, lectura textului literar nu este un element atractiv, nu coincide cu acel „ceva” care să le trezească interesul. În general, elevii citesc operele din programă doar pentru a promova clasa sau examenele naționale, nu din plăcere sau pasiune. Chiar și așa, există elevi care recurg la tot felul de resurse adiacente pentru „a scăpa” de chinul cititului: site-uri cu eseuri, melodii cu „esenţialul” creațiilor literare. Ce este de făcut într-o asemenea situație? Cum  putem noi, profesorii de Limba și literatura romană, să îi apropiem pe elevi de carte, de opera literară, de text indiferent de tipul acestuia?

De-a lungul timpului, mi-am pus această întrebare și singurul răspuns adecvat a fost lucrul efectiv cu textul la clasă, folosind întrebări provocatoare, metode participative, în echipă sau grupă, metode active care să îi antreneze pe elevi și care să îi facă să cerceteze lumea textului, să exploreze comportamentul personajelor și să (se) identifice (cu) stările sufletești dominante transmise de către opera literară.

O metodă activ-participativă, care îi poate introduce pe elevi în construirea sensului unui text studiat, este Cubul. Metoda în sine nu este una complexă, dar necesită stabilirea unor reguli clare: a) elevii vor lucra în grupă; b) elevii vor  da un singur răspuns la nivelul grupei; c) elevii vor rezolva cerinţele în timpul precizat; d) elevii vor numi un purtător de cuvânt al grupei, care să citească răspunsurile în faţa clasei, conducând astfel la o înţelegere profundă a textului dat.

Metoda poartă denumirea cubului, deoarece are în vedere rezolvarea a șase sarcini de lucru, fiecare corespunzând unei părţi a figurii geometrice. Fiecare dintre cele șase grupe de elevi formate la nivelul clasei primește spre rezolvare câte o cerinţă.

1. Descrie! presupune identificarea unor elemente din fragmentul dat.
2. Compară! are în vedere compararea anumitor aspecte ale textului dat pentru o cât mai bună înțelegere a acestuia.
3.  Asociază! are rolul de a face asocieri, de a stabili anumite asemănări între diverse elemente constitutive ale textului referitoare, de exemplu, la subiect, la trăsăturile personajelor, la peisajele incluse.
4. Analizează! aduce în prim-plan modul în care elevii analizează, comentează și oferă semnificații fragmentului dat.
5.  Aplică! conturează abilitatea elevilor de a crea un continut nou, pornind de la textul suport.
6. Argumentează! accentuează formarea gândirii critice, autonome a elevilor, făcandu-i să își expună punctul de vedere pornind de la fragmentul dat.

Un exemplu de aplicare a acestei metode poate să fie făcut pe romanul experienţei Maitreyi, de Mircea Eliade. Fiind o lecţie predată la o clasă de liceu, pe parcursul unei ore de curs, elevii vor avea cel puţin două fragmente de studiat prin utilizarea metodei menţionate.

Pentru Descrie! elevii pot avea de identificat trei aspecte de la nivelul fragmentului dat prin intermediul cărora se poate face încadrarea operei la modernism. Aceștia pot identifica perspectiva narativă subiectivă, prezenţa personajului-narator; prezenţa intelectualului; prezenţa mediului citadin.

Cea de-a doua grupă, care are sarcina de lucru Compară!, va avea de evidenţiat atitudinea personajului-narator față de imaginea lui Maitreyi, la nivelul fragmentelor date. De exemplu, elevii pot observa că, la început, Allan are o atitudine de dispreț față de Maitreyi din cauza aspectului fizic,  ulterior, fiind uimit de culoarea pielii fetei, apropiind-o pe aceasta de o zeiță. De asemenea, elevii pot afirma faptul că, în final, personajul-narator este fascinat de comportamentul tinerei, care ajunge să îl vrăjească prin atitudinea ei față de natură și iubire.

În cadrul grupei Asociază!, elevii trebuie să găsească trăsături de caracter ale personajului- narator și ale personajului feminin, care trasează evoluţia relaţiei acestora. În plus, elevii trebuie să îsi sustină succint alegerea făcută. În acest sens, elevii vor asocia textelor date trăsături de ordin moral precum: Allan este nesigur (nu știe când a întâlnit-o prima oară pe Maitreyi; nu știe când a început să se simtă atras de aceasta), cinic/ disprețuitor față de apariția inițială a lui Maitreyi, uimit de culoarea mată a pielii fetei, fermecat de comuniunea fetei cu natura, de exotismul indian, fata cerând binecuvântarea mamei-pământ pentru împlinirea iubirii. Maitreyi este legată de natură/ comuniune cu natura (cere binecuvântarea naturii, a mamei pământ pentru împlinirea iubirii dintre ea și Allan), credincioasă (crede în puterea pământului), îndrăgostită de Allan.

Pentru sarcina de lucru Analizează!, elevii vor analiza comportamentul personajului – narator față de Maitreyi, pornind de la întrebări precum Ce impresie inițială are Allan față de fată? Ce simte personajul-narator față de Maitreyi în primul fragment?Ce îl surprinde cel mai mult pe Allan în aspectul fizic al fetei? Ce simte personajul-narator față de Maitreyi în cel de-al doilea fragment?. În acest sens, elevii vor preciza că inițial, Allan nu are o impresie foarte bună față de Maitreyi, simțind chiar dispreț la vederea fetei, culoarea mată, brună a pielii îl surprinde pe Allan, care asociază imaginea fetei unei zeițe. Ulterior, Allan este fermecat de fată, fiind uimit de confesiunea de iubire, dar și de relația profundă a acesteia cu natura, cu pământului căruia îi conferă putere supremă, protectoare asupra sentimentelor ei, pământul fiind în viziunea fetei elementul fundamental pentru binecuvântarea/ norocul iubirii lor.

La nivelul cerinţei Aplică!, elevii trebuie să creeze o secvență descriptivă a locului în care se regăsesc cele două personaje. Elevii pot să creeze un tablou din natură, în care cele două personaje se află în momentul în care Maitreyi cere binecuvântarea mamei-pământ, jurând iubire veșnică lui Allan.

Argumentează! solicită elevilor un răspuns mult mai complex. Aceștia, ţinând cont de fragmentul dat (de exemplu, incipitul romanului), trebuie să creeze un text argumentativ de minimum 50 de cuvinte în care să își expună punctul de vedere cu privire la motivul pentru care personajul-narator nu-și amintește momentul exact al întâlnirii cu Maitreyi. Elevii vor preciza faptul că Allan încearcă să își reamintească, după mai mulți ani, experiența de dragoste trăită în India. Faptul că nu își amintește cu certitudine momentul întâlnirii cu Maitreyi poate semnifica lipsa de importanță pe care personajul-narator a acordat-o acestui eveniment.

Metoda Cubului dezvoltă abilităţi de receptare a textului într-o manieră graduală prin rezolvarea unor sarcini de lucru relativ simple până la formularea unor răspunsuri complexe, asumate, referitoare la textul dat. Lecţiile trebuie să fie astfel concepute încât să le permită elevilor suficient timp pentru rezolvarea sarcinilor, dar și pentru prezentarea  în faţa clasei a concluziilor/ răspunsurilor pe care le-au oferit în cadrul grupei. De asemenea, profesorul trebuie  să folosească metoda de mai multe ori pe parcursul unei unităţi de învăţare pentru a le permite elevilor să facă parte, prin rotaţie, din toate cele șase grupe/ laturi ale cubului.

Bineînteles, scopul folosirii acestei metode este acela de a forma cititori independenţi, capabili să înţeleagă textul și să utilizeze într-un mod original informaţia transmisă de acesta. În plus, fiind o metodă participativă, elevii, fiind conștienţi de punctele de vedere diferite ale membrilor grupei, reușesc împreună să negocieze și să formuleze un unic/ singur răspuns, dând dovadă de tolerenţă. De asemenea, elevii își dezvoltă gândirea critică, dar și creativitatea.

Bibliografie
1. Predarea-învăţarea interactivă centrată pe elev-1, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Unitatea de management al proiectelor cu finanţare externă, Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat, Bucuresti, 2009, p.28
2. Eliade Mircea, Maitreyi, Editura TANA, 2009