Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

MIHAI EMINESCU, 164 de ani de la naștere

Publicat de ing. Nicolae IOSUB, 6 ian.2014 

MIHAI EMINESCU
la 164 de ani de la naştere

Se apropie 15 ianuarie, ziua când s-a născut cel mai mare poet român din toate timpurile- Mihai Eminescu- Luceafărul poeziei româneşti.

Într-o serie de publicaţii şi în unele emisiuni de televiziune au început deja să apară, o serie de aspecte din viaţa şi activitatea poetului, născut la Botoşani pe 15 ianuarie 1850, în casa familiei Eminovici din Calea naţională nr.179.

Din păcate, apar şi o serie de afirmaţii şi păreri a unor intelectuali din Botoşani care falsifică  biografia poetului, cu toate că până în prezent eminescologii au reuşit să lămurească definitiv acest capitol.

Astfel, într-o emisiune de la televiziunea TeleM din seara zilei de 4 ianuarie, mi-a fost dat să aud o serie de prezentări eronate privind originea familiei Eminovici, a activităţii lui Gh. Eminovici, a locului naşterii poetului, care mi-au creat un vizibil disconfort, mai ales că erau prezentate de un botoşănean.

În această emisiune s-a făcut afirmaţia că Eminovicii erau de origine turcă, că tatăl poetului a colectat impozitele pe băuturi şi păcură la Durneşti, că poetul ar fi fost botezat pe 15 ianuarie 1850 în loc de 21 ianuarie şi, mai nou, că poetul s-a născut la Dumbrăveni.

Aceste informaţii false nu au ce căuta într-o emisiune locală de televiziune despre Eminescu. Toţi cei care scriu despre Mihai Eminescu şi familia sa au datoria să cunoască foarte bine tot ce s-a scris şi s-a clarificat în privinţa biografiei poetului.

Uneori poetul a făcut referiri la familia sa, familie de origine ţărănească, dar fiind oameni cinstiţi care şi-au câştigat existenţa prin muncă. Originea ţărănească a familiei sale n-a ascuns-o niciodată, chiar mândrindu-se cu acest lucru: „Ne ţinem grapă de părinţi, ce neam de neamul lor au fost români… scriitorul acestor şiruri e însuşi neam de ţărani… şi a ţinut coarnele plugului pe moşia părintească.” Sau: „… el nu mă opreşte de-a fi dintr-o familie nu numai română, ci şi nobilă neam de neamul ei – să nu vă fie cu supărare – încât vă asigur că între strămoşii din Ţara de Sus a Moldovei, de care nu mi-e ruşine să vorbesc, s-or fi aflând poate ţărani liberi, dar… păzitori de temniţă măcar nici unul” (Răspuns la un articol de calomnie).

Ion Roşu în cartea sa ,,Legendă şi adevăr în biografia lui Mihai Eminescu”, pe baza cercetărilor sale, stabileşte în mod definitiv că:,,…patronimul Iminovici/ Eminovici se dovedeşte a fi, în ultimă instanţă, parte integrantă a istoriei poporului nostru, constituind, împreună cu cei care l-au purtat peste veacuri, produsul inalienabil al pământului românesc. De aceea, pe viitor, cei tentaţi să-i mai caute poetului rădăcinile înafara graniţelor noastre istorice vor trebui să se împace definitiv cu ideea că, prin ascendenţii săi în linie paternă, Eminescu este de origine etnică română”.

Mihai Eminescu a cercetat toată viaţa lui istoria poporului român, faptele de vitejie ale marilor domnitori care au apărat pământul românesc, râvnit de atâţia cotropitori. Oare, de originea familiei sale să nu se fi ocupat Eminescu? Este greu de crezut.

Din Mitrica pentru naşteri şi botezuri, completată de preotul Ion Stamati de la biserica Uspenia, cel care l-a botezat pe Mihai Eminescu, pe 21 ianuarie 1850, la nr.3 este înregistrat fiul Ralucăi şi a lui Gh. Eminovici, naş fiind Vasile Iuraşcu, bunicul copilului. Mihai nu putea fi născut la Dumbrăveni deoarece în luna aprilie 1849, Gh. Eminovici împreună cu familia sa părăseşte definitiv acest sat şi se mută la Botoşani, în casele proprii de lângă biserica Uspenia. După moartea, pe 15 aprilie 1848, a boierului Costache Balş, proprietarul Dumbrăvenilor, Gh. Eminovici  mai rămâne să slujească un an de zile, după care, încetându-i contractul, părăseşte localitatea şi se mută definitiv la Botoşani, el având cumpărată moşia Ipoteşti.

Ipoteza naşterii lui Mihai Eminescu la Dumbrăveni nu este decât o diversiune a oficialităţilor acestei comune, în scopul  creşterii importanţei acestei localităţi şi acreditării ideii că Eminescu este bucovinean, aşa cum susţin mai mulţi scriitori din această parte de ţară. Până la urmă nu ar fi nimic rău dacă nu s-ar mistifica biografia lui Mihai Eminescu şi nu s-ar introduce confuzii în această biografie.

În perioada 1843- 1846, Gh. Eminovici a încasat timp de trei ani de zile accizele pe băuturi alcoolice şi pe păcură  în oraşul Botoşani, pe baza unui contract încheiat cu Eforia Botoşani şi nu la Durneşti, unde a fost arendaş timp de trei ani, începând cu 1849. Această activitate l-a ajutat să obţină banii necesari refacerii casei cumpărate în Botoşani.

  Aceste ipoteze cu privire la biografia lui Mihai Eminescu, introducerea unor date false în această biografie, mă face să-mi exprim propria opinie cu privire la acest subiect important pentru iubitorii lui Mihai Eminescu şi pentru a arăta că poetul, în afară de faptul că aparţine tuturor românilor, este în primul rând un fiu al Botoşanilor, unde s-a născut şi s-a format. Din păcate, scriitorii botoşăneni nu s-au pronunţat, atunci când au apărut noi ipoteze privind biografia poetului nostru naţional. Asta nu înseamnă că nu apreciez toate lucrările apărute pe această temă şi strădania unor scriitori, din alte zone ale ţării, de a studia şi completa cu date noi, petele albe din viaţa şi opera Poetului.

  Totul e să nu se exagereze şi să nu se distorsioneze adevărul.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5