Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

O provocare, hai să desconspirăm ce este bizarul vieţii ori să-l confirmăm, să autentificăm omul din noi…

O provocare, hai să desconspirăm ce este bizarul vieţii ori să-l confirmăm, să autentificăm omul din noi…

             Mă adresez în primul rând sucevenilor dar nu am nimic împotrivă dacă la acţiune va lua parte orice român, fie şi dintre cei iubitori ai folclorului, ai populaţiei poveştilor populare, mai concret, cum zice locul de unde am cules informaţia, „în poveştile populare, (unde), se aminteşte de multe ori de blestemele aruncate (asupra) oamenilor de către elfi, mici creaturi magice ce sunt întâlnite în toate miturile şi legendele din lume” şi de aici, la ce am să vă spun.

       …Din mărturiile  recente ale unor ţărani huţuli din zona Obcinelor bucovinene,  (se relatează în pagina de Enigme a revistei Formula As. nr. 1425, iulie 2020),  un bătrân în vârstă de 84 de ani, din  localitatea ULMA, (este în judeţul Suceava), aflată la graniţă cu Ucraina, povestea cum în urmă cu câteva zile, când se întorcea din pădure, i-a ieşit în drum un ţap, pe care l-a auzit distinct, râzând omeneşte. Tulburat, omul a pornit pe urmele lui, purtând în spinare cozile de greblă  pe care le cioplise ca să le vândă apoi cetăţenilor în sat. Numai că, zic huţulii, dar şi cei de la revistă, relatatorii enigmelor, ce a urmat, a fost un coşmar, moşul, poate emoţionat, a rătăcit şase ore, învârtindu-se în locul unde muncise şi îl cunoştea bine, dar acum, din cauza ţapului, se zăpăcise că nu-l mai recunoştea, să iasă la drum bun, să ajungă acasă, în sat la Ulma.

          Cu minţile aproape pierdute, moşul a fost găsit, la căderea nopţii, de doi consăteni, care l-au dus acasă, spune revista care completează informaţia, deşi, de atunci, a trecut câtva timp, păţitul a rămas cu o sperietură de neînchipuit, crede şi azi că a fost victima unui spirit nefast, care bântuie locului.

         Că spun poveştile locurilor difuzate la clăci, adesea oamenii trecând prin anumite locuri bizare, li se întâmplă, le ies în faţă, făpturi necunoscute dar cu înfăţişare de ţap, câine sau altă „arătare de fum”, care, pur şi simplu, îi intersectează, le fură minţile şi-i fac să rătăcească hălăduind bezmetici.

             Pentru mai multă autenticitate, deci, zic, oameni din zonă ori de oriunde, vă provoc, hai să desconspirăm, cine a fost nominal, nume şi prenume păţitul din satul Ulma, de la graniţa cu Ucraina, şi apoi, cine-s, la fel, cei doi consăteni care l-au identificat pe moşul adus acasă, fără să ne spună în grija cui l-a lăsat, doar are 84 de ani!

             La noi, la Priponeşti de Tutova-Galaţi, tot la clăci, se povesteau basme cum la o întretăiere de drumuri, sus, la „Poarta ţărnii”, la ieşirea din sat, drumul principal spre Gara Ghidigeni, noaptea mai ales ieşea chiar „omul negru”, transfigurat dintr-un înger cu intenţii rele nu numai faţă de om ci şi de Dumnezeu, de-i lua călătorului minţile şi rătăcea drumul, ajungea unde nu voia…uneori prin cimitirul comunei.

                Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iaşi, 11 iulie 2020.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania