Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

POEZIA CARE NU FURĂ FRUMOSUL DIN INIMA COPILULUI

manole-gePrimit pentru publicare: 09 nov. 2016
Autor: Georgică MANOLE, redactor șef al Rev Luceafărul (Bt)
Publicat: 09 nov. 2016
Actualizat: 10 nov. 2016
Editor: Ion ISTRATE

.

.

POEZIA CARE NU FURĂ FRUMOSUL DIN INIMA COPILULUI


 

Pe lângă poezie patriotică, una pe care o văd ca un act supus unui demers raţional ce izvorăşte „dintr-o formă maximă de patriotism, ca o combinaţie benefică între simţire, gândire şi act comportamental” (vezi „Moldova Literară” nr. 3(28), septembrie 2016, p. 78-79), Pandelica Radeş şi-a exersat cu talent creativitatea şi în delicatul segment al poeziei pentru copii. La vârsta pe care o am, pot spune că am fost sufocat de poezia pentru copii scrisă în regimul comunist. La fel de bine o cunosc şi pe cea scrisă după Revoluţie, cu precădere cea ieşită de sub pana Passionariei Stoicescu, o poetă care consideră că există cu adevărat „o profesie de copil” şi care crede că la această vârstă trebuie să te atingă Zâna Poeziei: „Această zână poate coborî din trei lumi: cea reală, de obicei a copilăriei , cea scrisă a cărţilor, şi cea imaginară a fanteziei. Reţeta unei cărţi de succes pentru copii e să le îmbini pe toate trei. A nu se uita: darul povestitului / scrisului nu vine din nimic. El se încheagă din observaţie, minunare, iubire, ascultare, lectură, scris, şters, lectură, curaj, iubire. Câte ceva se repetă aici şi deloc întâmplător” (vezi „Lumina literară şi artistică” nr. 3 din 2014). Continuă Passionaria Stoicescu, cu referire la cartea pentru copii care se scrie în prezent la noi: „Politica actuală editorială e una a consumerismului, a câştigului imediat pentru editor, difuzor şi ultimul plan pentru autor, scriitorul unei astfel de literaturi. (…) Se preferă tipărirea cărţilor în imagini cu prea puţin text, uşor vandabile”. Dar, revenind la poezia scrisă înainte de Revoluţie, se ştie că după o influenţă ideologică masivă a URSS, când aproape întreaga poezie pentru copii proslăvea „marele eliberator!!!”, a urmat regimul Ceauşescu, etapă în care se scria o poezie lipsită de esenţă, cu trimitere spre „marele conducător!!!” şi soţia sa. Sunt mulţi cei care nu cunosc poezia scrisă în comunism, una a regresului educaţional, creată cu scopul declarat al îndoctrinării de la vârste mici şi foarte mici. Pentru o mai bună cunoaştere a acelor etape se poate citi o carte apărută în 2014, scrisă de Cosmina Cristescu şi intitulată „Poezia pentru copii în manualele şcolare din perioada 1948-1989” (Editura „Tracus Art”). Despre această carte, Andrei Bodiu evidenţiază: „Studiul Cosminei Cristescu este un demers original şi foarte necesar pentru contextualizarea profundă a rolului pe care poezia l-a avut în îndoctrinarea copiilor români din generaţii succesive”.

Scrisă imediat după Revoluţie, poezia Pandelicăi Radeş iese de sub influenţele doctrinei comuniste, ea fiind una pură, nevirusată de mesajul partinic. Se vede că poeta cunoaşte bine universul real al copilăriei. Natura, ca loc în care jocul îşi poate germina orice sămânţă de creativitate, ocupă un loc important: „Frumoasa vestală soseşte / Adusă pe-aripă de vânt, / Veşmântu-i cel verde pluteşte / Şi-atinge, arar, negrul pământ. // Şi-n drumul său peste hotare, / Veşmântu-i s-agaţă-n copaci, / O perie lasă-n ogoare / Şi mici fărâme-n vârf de fagi.” („Sosirea Primăverii”); „Ghiocel plăpând şi mic, / Te privesc cu-ngrijorare, / Căci, de va-ngheţa un pic, / Rămâi fără de suflare. // Lângă tine-o viorea / Tremură gândind la iarnă, / Fiindc-aceasta, când o vrea, / Nămeţi mari, iarăşi ne toarnă.” („Ghiocelul”) sau „La fereastră, în surdină, / Se desface-un bobocel / Şi simţindu-l, o albină / Se îndreaptă către el. // Undeva, o rândunică / Spintecând cerul senin / Caută o rămurică / Pentru-a poposi puţin. // Prin bătaia de aripă / Ne vesteşte c-a sosit / Şi că îşi va face-n pripă / Casă pentru locuit.” („Solii primăverii”).

Limbajul folosit de Pandelica Radeş e unul accesibil, unul care incită la trăiri specifice. Poeta are ştiinţa de a intra în dialog cu orice obiect, fiinţă, imagine sau idee care poate aduce o atingere caldă copilăriei sau poate da un răspuns întrebărilor nevinovate ce vin dinspre această vârstă: „Şi-acum, în ăst apus de soare, / Când zarea-n purpură se-mbracă, / Pe creste zburdă căprioare / Sau, ca să bea-n izvor, s-apleacă. // Apoi, în liniştea de seară, / Când noaptea neguri despleteşte, / Luceafărul nopţii de vară / Alunecos, pe cer, clipeşte. // Atunci, cu iezii după ele, / Ies caprele din ascunzişuri. / Formând un gard, ca din zăbrele, / Se-ndepărtează de tufişuri.”(„Privelişte montană”); „Când în prag de primăvară / Zâna blândă se plimba / Ghiocei albi de zăpadă / Tânăra la piept purta. // Şi când zâna cea bălaie / La un deget s-a-nţepat, / Dintr-odată mica-i rană / Roşu cald a inundat. // Iar când sângele fierbinte / Peste deget s-a prelins, / Floarea albă de zăpadă / Precum focul s-a aprins. // De atunci zâna bălaie, / Să nu uite-acel moment, / Din fir alb şi din fir roşu / Poartă mărţişoare-n piept.” („legenda mărţişorului”) etc.

Nu sunt rare situaţiile în care poeta părăseşte sfera copilăriei şi îşi îndreaptă atenţia către părinţii copiilor sau bunicii acestora. Fiindcă întreaga poezie a Pandelicăi Radeş, fie cea istorică, fie cea patriotică, nemaivorbind de cea dedicată copilăriei, este una a întoarcerii în timp. A timpului trăit, a timpului îngheţat, a timpului furat… Din această perspectivă, Pandelica Radeş are o mare calitate când scrie poezie pentru copii: nu fură frumosul din inima lor, îl ia uşor şi-l aşează în inimile noastre, a celor maturi care am fost copii cândva.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 37 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5