Profesorul nou agent al schimbării

Un studiu făcut în SUA în 2021 prezicea că pierderile de învățare pentru elevi din cauza pandemiei (școlii online) vor fi între 5 și 9 luni, în medie. Același studiu propunea și strategii de învățare accelerată (în timpul vacanțelor) și pregătire/meditații suplimentare zilnice la școală. Cine se oferă să implementeze aceste strategii? Câți dintre profesori au disponibilitate și curaj pentru astfel de schimbări? Suntem mulți, vă asigur. Suntem mulți cei care ne dorim cu adevarat să facem școala din nou atractivă. Câți dintre elevi (și părinți) cred în aceste strategii și au deschidere către școală și ofertele școlii? ….Exact! Știu ce ziceți!

Sunt de asemnea studii care au prezis scăderea autorității profesorului și a încrederii în școală, care explică (cu dovezi) care sunt factorii care au concurat la situația actuală de depreciere, minimizare sau chiar ignorare a rolului profesorului în dezvoltarea și evoluția societății.

Revenind la profesorul de azi, important agent al schimbării, îndrăznesc să fac o succintă analiză (fără pretenții academice) care, cu siguranță, îmi va aduce antipatii din partea unor colegi cu experiență, poziționați pe soclul celor emeriți, care dau ora exactă în școală, au pus coada la prună, au gură mare și ego pe măsură.

Cum arată școala de azi? Care este contextul actual de analiză? Odată cu reîntoarcerea la școală, tot mai mulți dintre noi (profesorii) ne-am confruntat cu o nouă criză: elevi mai puțin receptivi și mai puțin implicați în activitățile față în față, dar mai activi și mai deschiși către alte surse de cunoaștere (din mediul online). Cum s-a ajuns aici e lesne de înțeles: pe perioada pandemiei și odată cu explozia tehnologiei digitale, elevii au înțeles că informația le este accesibilă și pe alte căi, că știința și cunoașterea nu încep și se termină la școală, că informația le oferă calea spre evoluție, că au nevoie să descopere, să știe, să cunoască pentru a fi mai buni. În acest context (și puternic încurajați de oportuniști „specialiști” în dezvoltare personală și părinți) și-au luat propria formare în mâini, zicându-și cu determinare în fiecare dimineață motivaționale de genul: „Pot singur! N-am nevoie de profesor!” Această ambiție nu este decât o iluzie și este rezultatul unor puternice campanii de marketing care promovează alte valori decât valorile școlii. Nu voi intra în detalii. Spun doar atât: cea mai mare traumă a românilor este lipsa de educație!

Bineînțeles, am exagerat puțin, dar doar cu scopul de a vă trezi interesul și de a înțelege care este rolul profesorului și ce calități trebuie să aibă profesorul de azi? Profesorul este cel care conduce învățarea, care ghidează, dirijează, susține învățarea elevului. Profesorul formează, modelează…

Dar, din păcate, atunci când starea continuă de confuzie din sistemul de învățământ devine apăsătoare, iar tu, ca profesor, îi faci cât de cât față, dar cei din jurul tău (elevi, părinți, societatea civilă) nu (prea), apar neîncrederea, furia, revolta și, ca o consecință derivată, dezinteresul și îndepărtarea de școală și de valorile educației.

Ce face un profesor bun? Ce soluții sunt? Ajută (și aici vorbesc din experiență) să îți păstrezi tu calmul și să faci eforturi să stabilești un climat de încredere cu elevii tăi. Ajută să ai tu încredere în ei, dacă ei nu mai au încredere în tine. Profesorul nou, agent al schimbării, înțelege prin ce trec elevii, cum s-a schimbat viața lor, care este „realitatea” lor, valorizează acele preocupări ale elevilor pe care înainte le sancționa, găsește o modalitate autentică și utilă de a stimula abilitățile și inteligența elevilor.

Profesorul nou, agent al schimbării, înțelege că relația cu elevii este despre cooperare, descoperire și creștere împreună, despre înțelegerea modului în care greșelile te ajută să înveți, despre cum să folosești stângăciile ca motivație și cât de importante sunt perseverența, dar și îngăduința.

Felul în care profesorul se raportează la schimbările („realitatea”) elevului, modul în care profesorul înțelege și apreciază (interpretează) acele schimbări, altfel spus mentalitatea profesorului, fac diferența acum între profesorul eficient, respectat, apteciat și iubit de elevi și profesorul…mai puțin eficient.

Cum recunoști profesorul nou, agent al schimbării? Scanezi pe trei dimensiuni: cognitiv, emoțional și social (relațional). Dacă bifezi: claritatea gandirii, flexibilitate, creativitate, asertivitate, crearea unui mediu de învățare atractiv, obiective clare (proiectare didactică autentică și utilă), toleranță și comunicare, respect, empatie, entuziasm, răbdare și simțul umorului ai toate șansele să te califici în cursa pentru titlul „Profesorul bun_agent al schimbării”. Dacă, pe lângă cele înșirate mai sus, deții și o imensă dragoste de oameni, ești deja câștigător!

Happy Teacher’s Day! (since 1994, UNESCO)

Diana Maria
Atelierul de psihoeducație