Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Strategii de comprehensiune a textului literar în gimnaziu

    Textul literar trebuie să constituie pentru elevi nu numai un univers de cunoaștere și de explorare a unor lumi imaginare, ci și un mijloc de autocunoaștere, de autodescoperire a resurselor ființei lor și totodată o oportunitate de a crea situații de comunicare interpersonală și intrapersonală, de exprimare și de gestionare a emoțiilor și a ideilor.

    Lectura sub diferite forme, modificarea  sau continuarea, recrearea sau parodierea, punerea în scenă sau crearea unor interacțiuni între personaje (altele decât cele imaginate de către autor) sunt tot atâtea posibilități de dezvoltare a unor abilități ce țin de creativitate, comunicare, gândire critică și alte procese cognitiv-afective oferite de un text literar. Cu cât reușim să-i apropiem mai mult pe elevi de lumea textului prin diferite metode, între ei și text se creează o ”prietenie”, iar roadele acestei prietenii se vor vedea mai târziu în personalitatea lor de adulți.

    Lectura presupune interacțiunea a trei factori: textul, cititorul și contextul. Textul se caracterizează prin trei elemente: formă, expresie, intenția autorului. Etapele comprehensiunii unui text literar sunt:
    – etapa lecturii
    – reacțiile emoționale
    – corelarea așteptărilor inițiale cu rezultatele lecturii
    – harta lecturii.

    În învățământul gimnazial, dezvoltarea competenței de lectură poate fi o adevărată provocare pentru profesori, din perspectiva alegerii strategiilor de comprehensiune a textelor de către elevi. Pentru elevii claselor V-VI este important să li se cultive plăcerea pentru lectură prin metode menite să-i apropie de textele literare, prin strategii care să le permită ”să se joace” cu textul, tocmai pentru ca ei să simtă cât de multe idei creative le poate oferi lumea ficțiunii și astfel să se creeze acea prietenie dintre ei și personaje.

    Copiii au nevoie nu doar de texte atractive și adecvate vârstei lor, ci și de implementarea unor strategii de comprehensiune a acestora.

    Simultan cu acestea, pentru o implementare eficientă, se impune monitorizarea propriului comportament: elevul trebuie să-și observe dicția, tonul, reacția, emoția în timpul lecturii și să le adapteze sau să le corecteze. Am observat că pentru mulți elevi, lectura este o simplă înșiruire de cuvinte, care nu le trezește deloc interesul sau doar pentru foarte puțin timp, după care se li se instalează starea de plictiseală.

    Neabordând strategii de monitorizare și de comprehensiune a lecturii, elevii nu se observă în timp ce citesc, nu realizează că sunt neatenți, că nu se conectează cu personajele, că nu disting momentele subiectului literar. Copilul are nevoie să învețe să se observe, să interiorizeze ideea că lectura înseamnă înțelegere, că în timp ce citește devine o parte esențială a procesului de lectură.

    Programa de Limba și literatura română pentru gimnaziu vine în acord cu perspectiva cognitivă potrivit căreia, dacă reușim să dezvoltăm procesele care stau la baza formării competențelor de lectură, atunci putem să creăm metode prin care să re-producem textele literare. Comprehensiunea unui text literar poate fi atinsă prin strategii care vizează:
    • conexiunea dintre cititor și text
    • metode pentru decodarea textului
    • metode de monitorizare a comprehensiunii și de remediere

    Iată câteva metode pe care le-am aplicat frecvent la clasă, în special la clasele V-VI:

    Scaunul Autorului
    Pentru etapa lecturii, am ales de multe ori metoda ”Scaunul autorului”, care permite adaptarea în funcție de obiectivele urmărite. De exemplu, pentru prima lectură a unui text literar, profesorul se așază pe un scaun special amenajat și îi roagă pe elevi să-și imagineze că le citește însuși autorul textului. Ei sunt încurajați să întrerupă ”autorul” de fiecare dată când au nelămuriri referitoare la text și să-i adreseze întrebări clarificatoare. Rolul autorului poate fi schimbat cu elevii care doresc să trăiască această experiență.

    Metoda Cadranelor
    Pentru o mai bună înțelegere a textului, am aplicat metoda cadranelor. Tabla se împarte în patru părți egale (cadrane), fiecare conținând o cerință referitoare la conținutul textului citit. Se recomandă activitatea pe grupe sau putem lăsa fiecare elev să completeze ce cadran preferă.

    Dramatizarea
    Tot pentru o mai bună conexiune cu textul, am muncit de multe ori cu elevii mei la punerea lui în scenă (dramatizare). Personajele operei literare sunt interpretate de către elevi. Fiecare își învață foarte bine rolul, străduindu-se ”să intre cât mai bine în pielea personajului”. Se folosește recuzită adecvată: costume, decor, machiaj, elemente nonverbale și paraverbale.

    Pentru dezvoltarea și gestionarea reacțiilor emoționale, am ales metode precum:

    Jurnalistul Cameleon – îi solicită pe elevi să joace, pe rând, rolul unui jurnalist care își schimbă opinia în funcție de răspunsul primit la întrebarea anterioară, încercând să-l incomodeze pe cel intervievat, care va juca rolul protagonistului operei literare. Scopul urmărit este dezvoltarea gândirii critice și a inteligenței emoționale (gestionarea emoțiilor în situații incomode).

    Interviul Jurnalistului – solicită elevul-jurnalist să le pună întrebări diverse elevilor-personaje, urmărind să afle ce au gândit, ce au simțit în anumite momente, de ce au reacționat așa și nu altfel, ce intenționează să facă mai departe etc.

    Pentru corelarea așteptărilor inițiale cu rezultatele, am recurs la metode creative, precum ”Modifică povestea” și ”Continuă povestea”. Conlucrând, elevii au decis în ce momente ale subiectului să intervină, modificând evoluția evenimentelor așa cum și-au dorit ei, după imaginația lor, ori au hotărât ca evenimentele să continue și după finalul propus de către autor. După modificarea sau continuarea scenariului, au pus în scenă noua versiune a operei. Am implementat aceste metode pentru textele ”În bibliotecă”, de Ana Blandiana (prin modificarea deznodământului) și ”Sobieski și românii”, de Costache Negruzzi (prin continuarea textului cu un dialog între plăieșii eliberați de către regele Poloniei și doi țărani cu care se întâlnesc pe drum), dar și pentru textul liric ”Când amintirile…”, de Mihai Eminescu (prin crearea unui dialog între cei doi îndrăgostiți care să ilustreze sentimentele și modul în care se încheie relația lor).
    (…)

    Articol complet la : https://edict.ro/strategii-de-comprehensiune-a-textului-literar-in-gimnaziu/



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5