Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Ce variante are un profesor pentru a continua activitatea didactică?

Primit pentru publicare: 10 Martie 2020
Autor: Conf. Univ. Dr. Olimpius ISTRATE, Universitatea București
Publicat: 10 Martie  2020
© Olimpius Istrate, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

În condițiile suspendării cursurilor, cadrele didactice pot apela la soluții de _digital education_ . Aplicații precum Padlet, Voki, Edpuzzle, Kahoot sunt utilizate pentru a crea situații de învățare participative și antrenante.

Ce variante are un profesor pentru a continua activitatea didactică?

Dacă această perioadă de cursuri în care elevii stau acasă nu este tratată ca o vacanță, atunci vorbim de educație la distanță, cu două aspecte de rezolvat – comunicarea și conținutul. „Comunicarea” ar trebui să înlocuiască atât comunicarea față-în-față unidirecțională (prezentarea informației, transmiterea de sarcini de lucru) cât și o dimensiune interactivă (feedback, explicații personalizate, lucru colaborativ profesor-elev și elev-elev).
O modalitate de comunicare simplă și directă e necesară (fie și pentru un anunț sau pentru instrucțiuni de conectare la ceva pregătit), indiferent de variantele de mai jos.

1. Varianta cea mai simplă, viabilă în special la ciclul primar și în zone unde elevii nu au computer, tabletă sau smartphone (conectate), constă în utilizarea grupurilor de Whatsapp/FB pentru comunicarea cu părinții elevilor. Profesorii continuă să transmită sarcini de lucru. Pentru partea de „conținut”, elevii folosesc în continuare manualele și caietele.
2. Se pot utiliza (a) instrumentele/ platformele/ aplicațiile online și (b) resursele digitale existente.
   (a) Profesorul creează sarcini de lucru pentru elevi pe o aplicație online, pe modelul digitaledu.ro, pentru care utilizează orice conținut existent (filme, text, extrase/ referințe la manual) sau dezvoltă conținut nou. Aceste sarcini de lucru sunt individuale sau colaborative (la distanță).
   (b) Profesorul face trimiteri la manualele digitale disponibile (https://www.manuale.edu.ro/) și la resurse educaționale deschise (exemplu: EN: lreforschools.eun.org, globaldimension.org.uk/resources/browse/. RO: http://portal.edu.ro/primar, http://portal.edu.ro/gimnaziu/)
   Ne așteptăm ca Ministerul Educației să dezvolte o pagină de suport cu instrumente și resurse recomandate, pe modelele:
   https://iteach.ro/resurse/ (instrumente și aplicații)
   https://rosioru.ro/resurse-educationale-deschise/ (Istorie și Franceză)
   Platforma RED creată în proiectul CRED ar putea primi rapid resurse create de (colective de) profesori, pentru a fi publicate.
   Ca remarcă, ar fi fost bine să avem deja funcțională Biblioteca Școlară Virtuală (după o sugestie fermă de acum 9 ani). Ar fi fost bine ca manualele digitale să fi fost mai interactive și colaborative (după sugestii din mediul academic de acum 7-8 ani).
3. O parte dintre profesori și elevii lor se pot înrola într-un sistem centralizat – probabil că Ministerul Educației va pune curând la dispoziție o platformă bazată pe Moodle și Google (cel mai probabil) care acoperă partea de „comunicare” – ar fi echivalentul virtual al sălii de clasă, depozitului de materiale didactice, canalului de comunicare, catalogului – însă nu e suficient. Pentru partea de conținut, se vor prelua parțial resursele de la B. Această variantă este dificil de implementat într-un timp atât de scurt; partea tehnică de platformă nu pune probleme majore, însă e doar începutul – ulterior, crearea de conținut adaptat și acceptarea unei astfel de soluții care nu aduce beneficii imediate învățării ar dura câteva luni. Nu aș opta pentru o soluție de criză, impusă, care să compromită practica educației la distanță, ci aș planifica acum o astfel de soluție pentru utilizare pe termen lung, cu o abordare de tip „captatio benevolentiae”.

Una peste alta, este o perioadă în care profesorii pot să „strângă rândurile” pentru a găsi cele mai eficiente și simple soluții. Se pot consulta în grupuri restrânse (virtuale) ale colectivului școlii. Există grupuri (naționale) de cadre didactice create pentru informare și care pot fi folosite mai mult pentru suport colegial.
Oricum, mulți dintre noi trebuie să facem un efort suplimentar pentru a căuta și a înțelege instrumente noi, pentru a căuta și a crea resurse, pentru a imagina soluții pedagogice eficiente pentru *grupul nostru de elevi*. Orice sugestii vin de la „centru” sau de la colegi, trebuie să le analizăm critic și să le adaptăm/ să le transpunem în situații de învățare.

Poate cea mai bună sugestie este să încercăm să nu zăpăcim elevii – dacă nu au rezolvat niciodată o sarcină (de învățare) utilizând noile tehnologii, probabil că nu li se potrivește (tuturor); dacă le dăm un link, fără sarcină structurată, precisă și cu obiectiv de învățare în spate, la un depozit de resurse educaționale și de cursuri online precum http://lreforschools.eun.org/ sau coursera.org, nu am rezolvat nimic.

_________