Ion N. OPREA

Tanzania Africii, acolo oficiază drept coordonator a Misiunii ortodoxiei româneşti, ştiţi cine, părintele Arhimandrit NICODIM PETRE, stareţul Mânăstirii Bucium din Iaşii Moldovei lui Ştefan cel Mare

I

                   Vestea din titlu nici eu nu o ştiam, am cules-o şi mi-am propus s-o detaliez pe felii cu ajutorul lui Claudiu Târziu, care a preznentat-o la pagina de spiritualitate a revistei Formula As nr.1426 din iulie a.c. pe care o citesc număr de număr de la apariţia ei, – şi cum spunea altcineva în acelaşi număr, citind-o, „rezultatele aduc mari satisfacţii, iar această discuţie despre acest proiect, în cadrul „Formulei AS”, o revistă mereu aplecată către zona istorică… este cel  mai clar exemplu”, – cu ajutorul lui Claudiu şi cu gândul nu numai la părintele Nicodim ci şi la părintele Ioan Florin Florescu, fost redactor şef al ziarelor Monitorul de Iaşi şi Obiectiv prin 1994, şeful meu, mult mai tânăr, care, ca şi arhimandritul are acum misiuni de ortodoxie prin ţările lumii şi-i admir pentru ce fac în aceste vemuri şi de mari rătăciri când eforturile lor şi a Bisericii Ortodoxe Române trebuie developate, cunoscute…

              Ca să ştim de misiunea Nicodim Petre, nimerit este, după ce v-am provocat interesul, să privim harta lumii, să vedem plecând din Bucium, cu viile lui multe, multe şi productive,cu vinuri şi fructe,   cred că le întrece la gust şi miros, la frumuseţe ca ciorchine, pe cele de la Cotnari şi Huşi, apărate cândva de Ştefan cel Mare şi alţi păzitori de hotare, cam pe unde face ortodoxism părintele arhimandrit, misionarul Înaltprea Sfinţiei lor Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi Daniel, patriarhul întregii Românii…

                 Tanzania, spun geografii dar citim şi noi de pe harta lumii, acum cu numele Republica Unită a Tanzaniei, este ţara situată în estul Africii, mărginită, cum spune şi părintele  din Bucium, de Kenia şi Uganda în nord, de Ruanda, Burundi şi Republica Democrată Congo în vest, de Zambia, Malawi şi Mozambic în sud, mărginită la est de apele Oceanului Indian, ea aminteşte de fosta Tanganica şi Zanzibar, colonii britanice unite prin 1964, când, împreună au format ceea ce numeam Republica Unită Tanganica şi a Zanzibarului, redenumită, în acelaşi an, Republica Unită a Tanzaniei, căreia, în 1996 oficialităţile i-au transferat Capitala din Dar es Salaam la actuala Dodoma. Iată geografia Tanzaniei actuale.

               Cu o suprafaţă de 945.087 km.p., Tanzania  este a treizeci şi una din lume ca întindere, precedează Egiptul, este  ca întindere de 4 ori mai mare decât România, are un relief mai mult muntos, mai cu seamă în nord-est, acolo unde este şi muntele Kilimanjaro – noi am scris despre olimpicul nostru, orb, cu şcoală făcută la Târgul Trumos, un fel de citadin de-an nostru, Alex. Benche,  care l-a escaladat acum  anul şi în prezent este plecat în alte aventuri tot în calitate de căţărător – cel mai înalt vărf din Africa.

                 Multe se pot spune despre geografia acestor locuri, ţara care formând „Acoperişul Africii”cu al său munte  Kilimanjaro, în acelaşi timp  cu savana uscată devenind verde-verde când rar plouă,cu pădurile şi ele uscate, secetoase, dar care, îi atrage şi pe români

                     Împărţită administrativ în 26 regiuni – 21 pe continent, 5 în Zanzibar, 3 în Unguja – 99 de districte cu 114 consilii, 22 urbane şi 92 rurale,ca autorităţi locale, fac viaţa locuitorilor lor aşa şi aşa…

               Religios, comunitatea creştină este formată din 62% din populaţa Tanzaniei, majoritatea romano-catolici, protestanţi, adventişti, mormoni şi martorii lui Iehova, musulmanii reprezintă 30%, 3% din populaţie nu-s religioşi sau fac parte din grupuri indigene religioase Între 80% şi 90% dintre musulmani sunt Sunni, restul subgrupuri Shi-i, dar se întâlnesc şi budişti, hinduşi,Baha-is…

                Arhiepiscopia  Ortodoxă a Iaşilor participă la o misiune de încreştinare şi ajutor în Tanzania, de peste zece ani, Centrul misionar  din Kidamali este ajutat cu bani de creştinii ieşeni, iar un număr de călugăriţe din Iaşi merg prin  rotaţie acolo, câte şase sau opt luni pe an. Îi  îngrijesc  pe bolnavi, îi învaţă pe copii să scrie, ridică adăposturi pentru  sărmanii lipsiţi de acoperiş şi îi întăresc sufleteşte pe bieţii oameni cărora  le  mor copiii, părinţii sau soţii, de pe urma bolilor necruţătoare care bântuie mai cu seamă pe tărâmul african, s-a destăinuit părintele arhimandrit Nicodim Petre din Bucium-Iaşi, reporterului.

               Şi aflăm de la părintele arhimandrit, să ştie toţi ieşenii şi să i se lăture proiectului, Arhiepiscopia Iaşilor reuşeşte şi strânge în fiecare an în jur de 100.000 lei care înseamnă cam 20.000 de euro pentru activitatea din Tanzania, bani pe care părintele, ca cel care  coordonează Departamentul de relaţii externe a Mitropoliei, urmăreşte, în ultimii zece ani, ce se realizează acolo cu banii, informaţii la care ne vom referi mai încolo …

          Ion N. Oprea, Iaşi, 20 iulie 2020.