Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Un arc peste vremuri, amintiri, viaţă şi prietenie, de Ion N. Oprea la cea de-a 120 carte a sa cu numele lui pe ea, coordonator…

Un arc peste vremuri, amintiri, viaţă şi prietenie, de Ion N. Oprea la cea de-a 120 carte a sa cu numele lui pe ea, coordonator…

 

Motto: „Sunt un român care a făcut     gazetărie
la Bârlad    şi la Iaşi,  împreună cu alţii, români şi evrei,
mândrindu-ne de realizările noastre”.     
   Ion N. Oprea (din volumul “Bârladul în presa vremurilor”)

                 La început a fost cuvântul, cuvânt care trebuie cinstit şi respectat aşa cum face Ion N. Oprea în toate scrierile sale

Dragostea şi dăruirea pentru cuvântul scris şi implicit pentru carte, a lui INO, coordonatorul proiectului „CARTEA – CENACLU” cât şi curiozitatea lui, mereu crescândă, pentru citirea lor, vin de demult, din anii copilăriei în casa părintească din Priponeştii Tutovei după cum mărturiseşte în rândurile de mai jos: „Am iubit cartea, am îndrăgit-o de când nu o aveam, că părinţii puţin ştiutori de carte scrisă nu aveau bibliotecă, la noi acasă. Circula cartea vorbă-vorbă iar…la clacă iarna erau momente când literatura zbura de la unul la altul, printre culegătorii ei numărându-ne şi noi copiii…care am reţinut câte ceva. Mai apoi, la şcoală, am înţeles că cenaclu de răspândire a ceea ce scriseseră Ion Creangă sau Mihai Eminescu, Petre Ispirescu sau Calistrat Hogaş, om de prin părţile noastre, era şi portul spuselor lor de la unul la altul. Citeşte tu, îmi dai cartea şi mie, iar eu o dau mai departe…”

Când a promovat la liceu, INO a întâlnit adevăratul Cenaclu literar la Biblioteca şcolii dar şi la Biblioteca orăşenească „Stroe Belloescu” din Bârlad, unde îşi desfăşura întâlnirile de lucru Cenaclul literar „Al. Vlahuţă”, cenaclu la care a fost nelipsit pe toată perioada şcolii medii. Aici a fost mereu împreună cu colegii Cezar Drăgoi, Cezar Stegaru, Mioara Şianu, Solomon Dolfi, Ion Mantaroşie-fiul, devenit Ion Hobana, Constantin Dimoftache (C. D. Zeletin), Alex. Tacu, Leibovici Bernard (Lucian Raicu), Helembrand Şmil (Sergiu Brandea), Mihai Ghiur…” Această listă poate continua după cum mărturiseşte Ion N. Oprea precizând că pe mulţi dintre ei i-a întâlnit peste ani ca scriitori sau critici literari şi deasemenea i-a prezentat în cărţile sale.

Contribuţiunile sale jurnalistice şi literare sunt cunoscute şi apreciate nu numai pentru cuvânt ci şi pentru valoarea lor istorico-documentară de netăgăduit.

Pentru profesionistul de excepţie, Ion N. Oprea, un intelectual prin vocaţie, cartea a fost „dragoste la prima vedere” şi a rămas până astăzi, pasiunea vieţii.

În anul 2018 a apărut pe tărâm vrâncean, la Editura „Armonii Culturale”, cartea sa intitulată „ARC PESTE TIMP – Contribuţiuni”. Editorul Gheorghe A. Stroia îl consideră pe autor „unul dintre Patriarhii scrisului contemporan românesc, un om care cu generozitatea şi nobleţea-i caracteristică, scoate la iveală, de fiecare dată, oameni ori istorii peste care, din nefericire, datorită indiferenţei ori ignoranţei noastre, am aşternut uitarea, ca singură <<răsplată>> pentru strălucirea pe care au avut-o în epoca în care s-au manifestat”.

Volumul este structurat pe trei părţi intitulate: Personalităţi de ieri şi de astăzi, INO, scriitor între prieteni şi Postfeţe ale antologiilor realizate în cadrul Cenaclului la distanţă, postfeţe scrise de Martha Eşanu.

Pe coperta a doua a cărţii, Gh. A. Stroia notează: „ARC PESTE TIMP” este, pe lângă multe altele, o revigorare a istoriei unor personalităţi evreieşti, o rememorare a faptelor ce au marcat istoria şi devenirea poporului sfânt, oameni excepţionali, cu destine ori cariere de succes, în pofida tuturor obstacolelor întâlnite”.

Partea întâia a volumului este un „inventar” al activităţii unor personalităţi literare, ştiinţifice şi culturale, de ieri şi de astăzi; pe unele dintre acestea INO le-a cunoscut şi apreciat atât ca VALORI cu contribuţii deosebite în domeniile în care s-au afirmat profesional cât şi ca OAMENI de mare omenie în comunitatea în care s-a născut şi pe care au reprezentat-o cu cinste în tot timpul vieţii şi activităţii lor.

Amintirile autorului din anii adolescenţei şi ai tinereţii, de la liceul bârlădean „Gheorghe Roşca Codreanu”, din timpul efectuării stagiului militar, din anii de facultate sau din cei de activitate profesională sunt legate de mulţi colegi evrei dar şi maghiari, ţigani, greci, etc. Cu toţi a avut relaţii de prietenie, cu toţi a trăit frăţeşte, au fost mereu alături, umăr la umăr, la bine şi la greu.

Ion N. Oprea, INO, cum îl apelează prietenii apropiaţi, notează în prefaţa cărţii sale intitulată „PRIETENIE”:  „Port şi astăzi sentimente de aleasă recunoştinţă unor profesori pe care i-am avut şi s-au numit Hary Zupperman, Puiu Şailovschi, dr. Isac Weinfeld. Dar şi simpatie colegilor Leibovici Bernard (Lucian Raicu), Dolfi Solomon (Dumitru Solomon), Şainfeld Avram, Blecher Marcel, Helembrand Şmil (Sergiu Brandea), Solomonovici Levi, Izu Schechter, dar şi unuia Spiratos Panaghi, grec de origine, cu care am făcut actorie în timpul şcolii într-o piesă – “Scrisoarea pierdută” – regizată de profesorul nostru Zupperman.

Colegii de facultate, precum cel ce a fost Jack Mathes sau cel ce i-a fost şef la ziarul “Steagul roşu” din Bârlad şi apoi la “Flacăra Iaşului”, Rubin Şulimsohn, sunt evocaţi cu emoţie şi mult respect.

Tot cu emoţie este evocat şi ziaristul I. Ştiru, prieten de departe, din Israel, şi totuşi atât de aproape în gândul său”.

Ion N. Oprea a publicat o multitudine de cărţi ce cuprind ample referiri la comunităţile evreieşti din oraşele Moldovei: Cernăuţi, Bârlad, Vaslui, Dorohoi, Huşi, Rădăuţi, Siret, Câmpulung şi Iaşi, menţionând şi tratând perioada întunecată a Holocaustului şi punând în evidenţă contribuţia evreilor la istoria şi cultura românească.

Cartea sa intitulată „Mari personalităţi ale culturii româneşti într-o istorie a presei bârlădene 1870-2003”, INO evidenţiază un număr de publicaţii ale comunităţii evreieşti locale , publicaţii care au avut o importantă contribuţie la istoria evreimii din această zonă geografică a României.

În „Arcul…” lui INO cititorii găsesc informaţii privind persecuţiile rasiale la care au fost supuşi mari intelectuali evrei printre care el îi nominalizează pe Felix Aderca, Mihail Sebastian, Tudor Vianu, Constantin Săteanu, ş.a. cât şi cuvinte de cinstire a memoriei acelor OAMENI care au sărit în ajutorul semenilor lor prigoniţi, chinuiţi şi ucişi doar pentru singura vină de a se fi născut evrei.

Preţuirea şi prietenia arătată colegilor de liceu, profesorilor şi colaboratorilor evrei este oglindirea crezului ce îl animă şi astăzi, anume: „Cunoaşterea prin cultură poate fi mereu o poartă deschisă spre prietenie”.
Să ne bucurăm de prietenie ca de un preţios dar al vieţii şi al sorţii – este îndemnul pe care ni-l transmite INO în toate cărţile sale.
De o viaţă şi un pic, de când se ştie şi de când îl cunoaşte lumea, ziaristul Ion N. Oprea a fost şi este un prieten devotat al colegilor şi colaboratorilor săi evrei şi acest lucru este recunoscut şi chiar „certificat”, în septembrie 2015, au trecut de-acum cinci ani, prin Titlul şi Medalia de Onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România”, medalie ce are înscris pe revers cuvintele „Iubitor de pace, iubitor de oameni” ce se potrivesc atât de bine distinsei sale personalităţi.
            Distincţia aceasta, o autentică „floare la butonieră” a întregii sale activităţi, i-a fost înmânată de către dr. Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în cadrul Săptămânii Diversităţii ce s-a desfăşurat la Iaşi între 18 şi 25 septembrie 2015. Onoranta distincţie a fost acordată şi profesorului univ. dr. ing. Dumitru D. Rădăuceanu, inginerului Gheorghe Samoilă, bibliotecar şi comandorului Mihai Batog-Bujeniţă, scriitor şi epigramist.

Brevetele de investire au fost citite de ing. Abraham Ghiltman, preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi.

Noianul de cărţi (nu le ştiu bine numărul deoarece, oricât de repede reuşesc eu să le număr, mă depăşeşte viteza apariţiilor editoriale care cred că au depăşit de mult suta de volume, da, am și aflat. Volumul 20 din seria „Istorii, comentarii, miscelanea”, cu îndemnul „Citește și dă mai departe”,  2020, este a 120 carte a sa) pe care Ion N. Oprea le-a publicat până acum şi care îi asigură domniei-sale , împreună cu colaboratorii apropiaţi, şi aici îmi permit să-i nominalizez pe regretata profesoară Ana Dumitrescu şi pe scriitorul Constantin Huşanu, tehnoredactorul cărţilor, un întreg “colan” format din stropi de veşnicie şi le urez din suflet ca şiragul să se mărească mult prin alăturarea viitoarelor volume ce stau la rând să vadă lumina tiparului curând, curând…Felicitări şi succes pe mai departe!!!

6 octombrie 2020.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.616 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5