Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI. PUTNA, 15 – 17 AUGUST 1871

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.7 (151), Iulie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
PUTNA, 15 – 17 AUGUST 1871

Primit pentru publicare: 5 Iulie 2021
Autor: prof. Ioan GRĂDINARU, Buzău – redactor Revista Luceafărul
Publicat: 6 Iulie 2021
© Ioan Grădinaru, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI. PUTNA, 15 – 17 AUGUST 1871       

                         În urma unui război ruso-turc început în anul 1768, armatele țariste au ocupat Principatele Române și pătrund până în Balcani.  Austria , care  nu vedea cu ochi buni înaintarea rusească, intervine pe cale ,,diplomatică”, nu militară și amenință Rusia să înceteze ofensiva, altfel va ataca în partea de nord a imperiului, determinând pacea care a avut loc la Kuciuk Kainargi (1774).

        Pentru intervenția sa, Austria cere Imperiului otoman ,, o rectificare de frontieră” în sudul Galiției. Astfel, în urma coruperii dregătorilor otomani, prin șantaj și înșelăciune trupele austriece ocupă un întreg ținut din nordul Moldovei, care a fost încă de atunci numit  BUCOVINA,(nume străin născut din buze străine, spunea în 1918, patriotul bucovinean Iancu Flondor). Străvechiul pământ românesc, presărat cu cele mai scumpe amintiri ale istoriei Moldovei, cu Putna, cu mormântul lui Ștefan cel Mare, a trecut  în anul 1774, fără nici o justificare sub stăpânire austriacă.

        Despărțiți de frații lor, românii din Bucovina nu au încetat niciodată să lupte pentru drepturi și unitate națională.. Personalități de seamă din intelectualitatea de origine românească au luptat pe plan politic și religios, atât la nivel local cât și la Viena , capitala imperiului, pentru păstrarea identității de neam, limbă și credință. Aniversarea a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii Putna, ce a avut loc la 3 septembrie 1470, era un pretext bun pentru ca autoritățile austriece să nu se împotrivească unei serbări, la care să participe reprezentanți din toate teritoriile românești.

        Așadar, Putna și întreaga Bucovină  erau atunci sub ocupație austriacă, dar ctitorul mănăstirii, SFÂNTUL VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE era considerat ,,simbolul cel mai înalt al simțămintelor patriotice și naționale ale tuturor românilor”(ziarul Familia, 1862). De aceea la mormântul său vor veni români pentru a realiza prima serbare a românilor, a studenților de pretutindeni.

        Ideea unei serbări naționale a fost lansată în anul 1868 de către studenții români de la Viena, în anul următor a fost ales un prim comitet provizoriu, ce urma să se ocupe de organizarea festivității din anul 1870, când se împlineau 400 de ani de la sfințirea mănăstirii Putna. Acesta era format din studenții: Petru Pitei, președinte, Gabriel Băleanu, secretar și Emil Cozub.

        Comitetul provizoriu a lansat un apel la unitate și manifestare a sentimentului național . Printre cei care fac apeluri se numără și Mihai Eminescu, sosit la Viena la data de 2 octombrie 1869, poetul lansează un ,,Apel către frați și camarazi de arme”. Tot el este cel care promovează ideea unui congres al studenților prin trei articole: ,,Să facem un congres”, ,,În unire e tăria” , ,,Echilibrul”. Articolele au fost publicate în ziarul de limbă română  ,, Federațiunea” din Pesta.

         În amintirile sale ,studentul român la Viena, Teodor Stefanelli (cel care în anul 1875 înființează la Cernăuți ,,Cercul studențesc ARBOROASA”) ,  îl desemnează pe Mihai Eminescu, smerit și discret, ca fiind autorul ideii de a aduna la Putna tinerimea română. ,, Eminescu mi-a spus că el a clocit această idee și când l-am întrebat de ce nu spune ca să o știe toți, mi-a răspuns că nu ar fi recomandabil să știe guvernul austriac că români din România, adică supuși străini, au propus aranjarea acestei serbări”.

        Comitetul provizoriu elaborează la 25 decembrie 1869 un apel către conaționalii lor din București, Iași, Paris, Berlin, Torino, Pesta, Sibiu, Oradea, Cernăuți, Arad și Blaj. În apel se spune: ,,Deși desfăcuți unii de alții în privința politică, ne unește aceeași limbă, aceleași obiceiuri și datini, aceeași religiune …  de la Tisa până la Marea Neagră , de la Nistru și până la Balcani ; scopul nostru comun este să ne coadunăm din toate unghiurile spre a ne cunoaște unii pe alții, a ne uni în cuget și simțiri, a ne conțelege despre interesele noastre comune… pentru progres și cultură națională”.

        Din cauza suspiciunilor autorităților austriece și a războiului franco-prusac, serbarea nu a putut avea loc la 15 august 1870. După  începerea noului an universitar, au continuat pregătirile pentru o serbare la Putna în anul următor. Studenții din Viena s-au unit într-o singură societate intitulată ,, ROMÂNIA  JUNĂ”, având în frunte pe Slavici și Eminescu.

        Presa românească din țară dar și din Imperiul Austro-Ungar, a continuat să facă propagandă pentru evenimentele care urmau sa se desfășoare în anul 1871. Într-un articol publicat în ziarul liberal ,, Românul”, Dumitru Brătianu afirma: ,,…la Putna nu va fi un parastas, ci celebrarea unei nașteri”, iar Mihai Eminescu atenționează pe români că ,,idealul național a fost perpetuat de-a lungul secolelor de mai multe generații, momentul nefiind unul revoluționar”.  Propaganda pentru o participare în număr cât mai mare la Putna, pe 15 august  1871, de hramul mănăstirii  ADORMIREA MAICII DOMNULUI, a fost făcută și de ziarul  ,,Telegraful român” din Sibiu.

        Nu putem descrie evenimentele din anul 1871 fără a prezenta reacția autorităților austriece față de această manifestare națională și se pare că acestea au păstrat o poziție de expectativă. Desfășurarea unei sărbători religioase ortodoxe ar fi fost tolerată de autoritățile imperiale, problema intervenea însă odată cu manifestările naționale și a congresului studențesc. 

        Un lucru e cert, autoritățile locale din Bucovina au sprijinit în anul 1871 desfășurarea serbării și a congresului de la Putna . Ion Slavici, desemnat președintele comitetului de organizare, primește ,, o situație” de la poliția vieneză prin care se lasă ,,impresia că serbările nu se vor desfășura”.

        Deși, la Cernăuți se raportează că manifestarea națională a fost oprită, pregătirea serbării a continuat să se desfășoare. Primii care sosesc la Putna în ziua de 14 august sunt membrii societății ,, ROMÂNIA JUNĂ”; Gh. Dem Teodorescu, Ion Brăescu, Grigore Tocilescu vin din București; din Iași C. Istrati , Russu și Irimescu ; din Berlin a venit tânărul student A.D.Xenopol,cel care va alcătui prima mare sinteză din istoria românilor, Nicolae Teclu, marele chimist de mai târziu.  De la Iași au mai sosit M. Kogălniceanu, Hristodulo Cerchez (primarul orașului ), apoi Vasile Alecsandri și reprezentanți din partea mitropoliei Moldovei.

        Un rol important în desfășurarea manifestării naționale fără incidente majore, l-a avut prefectul de Rădăuți, Oreste Renney, simpatizant al cauzei românești și apropiat al vechi familii nobiliare Hurmuzaki. Prefectul primește o directivă din partea autorităților de la Cernăuți, pe care nu a pus-o în aplicare, prin care i se cerea să nu fie înlocuit tiparul religios al serbării cu unul național.

        Serbarea a fost pregătită îndelung, s-au ridicat un arc de triumf și un ,,portic  festiv”, pridvor, loc de adunare, totul împodobit cu steaguri tricolore. Serbarea a fost deschisă în seara zilei de 14 august cu 21 de salve de tun trase de pe dealurile din împrejurimi, urmate de o slujbă religioasă.

        Ziarul Familia consemnează: ,,Duminică, în 15 august 1871 , de la opt, până la nouă  ore, trei rânduri de salve succesive anunțară adunarea oaspeților în porticul festiv, unde comitetul îi felicită de bună venire… Adunarea  întreagă intră în biserică, unde șapte preoți celebrară sfânta liturghie, iar la priceasnă, părintele  Arcadie Ciupercovici, egumen al mănăstirii Putna, ținu o predică corespunzătoare hramului bisericii, o cuvântare care face onoarea talentului oratoric al Sfinției sale”. Peste câțiva ani  vrednicul stareț,  a ridicat o cruce lângă mănăstire în amintirea serbării.

        A urmat sfințirea darurilor aduse de participanți, care au fost depuse pe mormântul Sfântului Ștefan. Cel mai important dintre aceste daruri a fost o urnă de argint,care se păstrează și astăzi în muzeul mănăstirii. Ea conținea pământ adus din toate provinciile românești, era o rugă către Sfântul Voevod : ,,Așa cum s-a unit acest pământ aici, mijlocește la Dumnezeu să se unească și locurile de unde s-a luat”. După primul război mondial,  cea mai mare parte din acest pământ a fost presărat pe câmpurile de luptă care au dus la Marea Unire.

        ,, S-a dat o masă comună în portic. Președintele comitetului , Ion Slavici, purtă toastul prim, pentru Împărat, apoi se cântă, Gott erhalte. Urmară, apoi o mulțime de toasturi : Tocilescu ( București ), Mureșanu (Gherla ) …Se intonă Imn religios, compus anume de V. Alecsandri, muzica A. Flechtenmacher”, scrie ziarul Familia.  A.D.Xenopol a ținut un discurs, care este cunoscut până în ziua de astăzi, el a fost acela care a câștigat concursul  cuvântărilor publice.

        După masă a avut loc o manifestare populară și în cadrul acesteia , muzicianul Badea Grigore este înlocuit la vioară de către tânarul Ciprian Porumbescu, în vârstă de numai 17 ani. La sfârșitul interpretării , acesta i-a spus tatălui său, preotul Eraclie Porumbescu : ,, Tată, am cântat întregii Dacii”. Simțea ca toți ceilalți că acolo se afla întregul popor român prin tinerii săi reprezentanți.

        În acest timp, un grup de studenți s-au prezentat la prefectul Renney, cerând dreptul de a ține un congres , în care vor fi discutate teme precum : direcții de acțiune pentru generalizarea culturii naționale , dezvoltarea economiei României , când și unde va trebui în viitor să se întâlnească tinerimea academică.

        Inițial, Renney a respins cererea, pe motiv că între participanții congresului se găseau și cetățeni străini Imperiului Austro- Ungar, iar primul subiect era unul  ,,prea general”. Prin această strategie prefectul le aducea mai degrabă la cunoștință inițiatorilor că trebuie să fie prudenți , deoarece acțiunea lor este ilegală.

        Congresul s-a desfășurat însă și în aceste condiții, programul fiind schimbat cu următoarele subiecte:

             1.Prin ce s-ar putea întreaga junime română academică dezvolta omogen ?
             2.Cum ar putea generația prezentă să contribuie la dezvoltarea culturii ?
             3.În ce directive  să pornească junimea română spre a crea condițiile unei dezvoltări sigure și permanente ?
             4.Ce ramură a dezvoltării trebuie să atragă mai mult atenția junimii ?

        În această formă programul a fost adoptat de studenții participanți, care au discutat probleme identitare și culturale ale românilor până la orele două din noapte. Discuțiile au fost reluate a doua zi și observând că sfârșitul nu se întrevede, Eminescu i-ar fi spus lui Slavici :,, Acela care vrea să facă ceva nu discută, ci lucrează … facem ce știm și lumea vine după noi”.

        S-a emis, printre altele, ideea înființării de societăți în toate universitățile din străinătate în care se găseau studenți români ; se dorea înființarea unui organ de presă comun, cu caracter literar și științific, care să apară la Viena , sub titlul ,,Naționalismul”. Revendicările au rămas doar la stadiul de proiect. Foarte important este că serbarea de la Putna , a determinat desfășurarea primului congres al junimii academice române de pretutindeni, cu toate neîmplinirile  sale.

        Ziarul Familia apreciază : ,, Serbarea de la Putna , în memoria lui Ștefan cel Mare, a ieșit foarte splendid, participând un public numeros … La această serbare, România a fost mai bine reprezentată … Boierimea Bucovinei, din cauze mai înalte, politice, excelă prin absența sa admirabilă”. 

        ,, În decursul serbării, s-au împărțit și niște medalii de bronz și argint, bătute anume pentru festivitatea aceasta, cu următoarea inscripție : Putna – 15 august 1871 , iar pe cealaltă parte : Memoriei lui Ștefan cel Mare – Râvnitorii gloriei străbune “ descrie în continuare ziarul Familia.

        După ce oaspeții din toate zările românești au plecat, Eminescu i-a împărtășit unui coleg gândul său despre folosul serbării : ,,Participanții, deși despărțiți prin hotare politice, toți știu că sunt unul și același neam și această convingere va mări puterea lor de rezistență și va menține lupta pentru neam, lege, credință, pentru țară”.  În secolul  XX turnul porții mănăstirii Putna va fi denumit  ,,Turnul  Eminescu “

        Pe lângă o vie amintire în sufletele celor prezenți  și în tradiția mănăstirii Putna, din generația care a pregătit și participat la serbare s-au ridicat cei care au luptat pentru drepturile românilor din Bucovina și mai târziu pentru UNIREA BUCOVINEI CU PATRIA MAMĂ. Bucurie tuturor românilor și să știm să ne plecăm ÎNAINTEA SFINȚILOR NOȘTRI STRĂMOȘI, CU MULȚUMIRE ȘI RECUNOȘTINȚĂ.

       BIBLIOGRAFIE :

  1. Caietele de la Putna, 8, VIII – 2015, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna,2015.
  2. Analele Putnei, XIII,2017,Editura Mitropolit Iacov Putneanu, Mănăstirea Putna, 2017.
  3. Analele Putnei, vol. IV, 2008. Editura Grup Mușatinii, Mănăstirea Putna,2008. (Se găsesc la Biblioteca de carte religioasă,Sf. Sava, Buzău.)
  4. Mănăstirea Putna.500 de ani de la înființare. În Biserica Ortodoxă Română, anul LXXXIV,nr. 7 – 8 , iulie – august 1966, București, 1966.
  5. Ziarul  Familia ( a apărut 1865 – 1945, în Pesta,Oradea, București), Anul VII, nr. 35, 29 august 1871.


Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5