Reflexivă Eminescu

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 1 (121), ianuarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion Istrate

Reflexivă Eminescu

Primit pentru publicare: 15 Ian. 2019
Poem de  Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU
Publicat: 15 Ian. 2019
©Nicolae Vălăreanu Sârbu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Doruri strânse-n cerc, ispite,
Umbra deghizată-n trup
Tot mereu îmi poartă urma,
Din înalt să nu mă rup.

Se dezlănţuie mirajul,
Sparg zăgazuri şi încerc
Să prind stelele cu mâna –
Care au scăpat din cerc.

Doar luceafărul de seară
(Mult mai dornic de-o idilă)
Vine pân’ la tine-n casă –
Să te mângâie, copilă!

Noaptea stă în echilibru
Şi pe-o parte şi pe alta;
Se zideşte în spaţiul curb
Piatra cioplită cu dalta.

Turnurile se înclină,
De pe ziduri cad răniţi,
Dar nu va pieri vreodată
Un popor de răstigniţi.

Toate ale lumii trec,
Umbra deghizată-n trup
Va străbate nesfârşitul –
Din înalt să nu mă rup.