ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 21 Iun. 2018
Cronică (carte, I.N.Oprea) de Marin IFRIM
Publicat: 21 Iun. 2018
Procesare și adaptarea: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

,,Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu” de Ion N. Oprea (V)

Cred că e nevoie de câteva precizări. În primul rând, îmi cer scuze pentru unele greșeli din acest serial scris nu atât în grabă, cât în teama de a nu pierde bioritmul tastaturii! Dacă aceste rânduri vor deveni carte în toată firea, vom face tot ce e posibil să punem lucrurile ”la punct”.  Mulțumesc celor care mi-au scris și s-au declarat solidari cu demersul meu. E vorba despre nume grele ale literaturii actuale. O mare surpriză, dincolo de coincidențe, mi-a făcut-o prietenul meu de nădejde, profesorul de română, criticul literar și prozatorul Gheorghe Postelnicu, care, într-o cronică literară, dedicată volumului Mărturii buzoiene în colecția Academiei Române de Ilie Mândricel, buzoian și dumnealui, cronică publicată în Armonii Culturale în data de 20 iunie 2018, printre alte observații deosebite strecurând și acest formidabil fragment: ”Ca voiculescolog, am fost satisfăcut să aflu cărţile marelui medic şi scriitor care odihnesc în depozitul Academiei. E vorba de cinci volume de poezii (Poeme cu îngeri, Pârgă, Destin, Urcuş, Întrezăriri) şi de cinci piese de teatru (La pragul minunii, Demiurgul, Duhul pământului, Umbra şi Fata ursului). Împreună cu acestea se află „Amintiri despre Vlahuţă” (Prefaţă de Constantin Rîuleţ, Slobozia, Ed. Lumina Poporului, 1927), „Cartea misionarului. Îndreptar cultural” (Craiova, Scrisul românesc, 1930), „Sifilisul. Îndreptar şi pentru cei bolnavi şi pentru cei sănătoşi” (Bucureşti, Ed. Librăria de Stat, 1930), „Mierea ca hrană şi îndreptar al sănătăţii” (Brăila, Ed. Presa, 1940). Orice confrate buzoian poate verifica dacă operele sale au ajuns, pentru eternitate, în depozitul nobilei instituţii sau dacă editurile au trişat”. Gheorghe Postelnicu este născut în satul lui Vasile Voiculescu, fiind cel mai important intelectual din zonă și nu numai, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. Atât Ilie Mândricel, cât și Gheorghe Postelnicu au acea înzestrare rară a pedanteriei, a meticulozității profesionale precum cea a lui Ion N. Oprea. Revenim la cartea domnului Oprea: ”În jurul maestrului, în anumite ocazii, se strângeau 20-30 de oameni < în toată firea > scriitori, preoți, învățători, <băștinași sau refugiați>, întâlniri la care Vlahuță era nelipsit. El lua parte la dezbaterile care se vor numi ale Academiei de la o masă mică, de lângă un pat pe care, de multe ori, era nevoit să se întindă. De acolo, îi cuprindea pe toți cu acea privire caldă, dar răscolitoare, călăuzindu-le gândurile într-o apropiată și strânsă înmănunchere de cugete și fapte care aveau să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților, ci și răceala străinilor. Avusese mereu însă, alături, cărțile…”. Cartea lui Ion N. Oprea a apărut în anul 2012, între timp, despre Vasile Voiculescu s-au scris și alte volume. Deocamdată ne rezumăm la profunda documentare a autorului nostru, care, într-un capitol aparte publică ”Mărturii despre epocă, biografie și opera”. Iată cine a zăbovit cu spiritul și cu sufletul la nemurirea lui Vasile Voiculescu: Aurora Alucăi, Alex Oproescu (fost director al Bibliotecii Județene V. Voiculescu din Buzău, numele instituției fiind dat la inițiativa sa insistentă), Rodica Pandele (antologie, prefață, tabel cronologic, bibliografie critică selectivă), Lizica Mușatescu (Prezentare ”V. Voiculescu în pagini de corespondență” în ”Cronica” nr. 2o/1967), Emil Manu, tot prezentare la corespondența inedită a lui V. Voiculescu, în „Luceafărul nr. 50/1969, la acestă corespondență referindu-se și Marius Pop în ”Orizont”. La slujbele morale închinate marelui poet a contribuit și Romulus Boteanu (în „Bârladul de odinioară și astăzi (1982 și 1984). În 1996 a apărut, la Editura ”Vremea”, volumul „Prigoana„ – documente ale procesului C. Noica, D. Pillat, N. Steinhardt, Al. Palelologu, A. Acterian, Sergiu Al-George, Al. O. Teodoreanu (Păstorel) etc. Lista celor care și-au dedicat o parte din activitatea lor literară omului și scriitorului V. Voiculescu este impresionantă. În această privință, cartea lui Ion N. Oprea are și aspectul unui monument dedicat acestor „eroi” ai literelor.

Marin Ifrim, 21.06.2018