Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 6 (138), Iunie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Black Lives Matter este discriminatoriu, deoarece All Lives Matter!

Primit pentru publicare: 29 Iun. 2020
Autor: Prof. Dr. Ionuț ȚENE, membru U.Z.P.R
Publicat: 29 Iun. 2020
© Ionuț Țene, ©Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Black Lives Matter este discriminatoriu, deoarece All Lives Matter!

În SUA nu are loc un simplu protest, ci o revoltă socială de tip neo-comunist, pe fundamente marxiste? Ca la orice mare “imperiu,” din timpuri străvechi, destructurarea vine în general din interior şi este ideologică, bazată pe lipsa de încredere şi a proiecţiei de viitor. Iconoclasmul împotriva fundamentelor morale democrate şi civilizaţiei americane se aseamănă cu revoluţia bolşevică din Rusia anilor 1917/1918, care a dus la totalitarism. Anarhia este anticamera dictaturii, iar ceea ce se întâmplă în marile metropole americane este preludiu unei posibile revoluţii iconoclaste marxiste, care dărâmă la propriu pilonii democraţiei americane pentru a implementa arbitrariul şi direcţiile de propagandă comunistă, în stil Pol Pot sau Mao, dar cu ajutorul filosofiei marxist – leniniste şi sub apanajul virusului chinez. Pornită de la o revoltă firească, în urma asasinării brutale şi criminale a unui infractor afro-american de către un poliţist alb, protestul firesc este de fapt pentru anumite forţe subsidiare, paravanul implementării revoluţiei de tip comunist în SUA, cu ajutorul extremei stângi din universităţile americane devenite pepiniere ale culturi marxiste, construită de fapt pe intoleranţă şi ura faţă de o reală diversitate. E un paradox folosit de Marx din dialectica hegeliană. Ne batem pentru toleranţă cu o intoleranţă atroce, demnă de Lenin şi Stalin. De fapt, Black Lives Matter este un slogan discriminatoriu. Din acest slogan se înţelege că numai afro-americanii au drept la viaţă? Restul trebuie să accepte auto-umilirea şi tăcerea? În realitate, în faţa lumii, All Lives Matter este sloganul corect, pentru că toate vieţile contează, şi ale celor albi, galbeni, eschimoşilor sau arabilor. De fapt, extrema stângă americană se foloseşte de nemulţumirea „noului proletariat”, pe bună dreptate revoltat de discriminare, dar ca un instrument a introducerii unei noi ordini sociale sau a „new brave world”.

În stil marxist li se zgânderă orgoliul celor oprimaţi din comunitatea de culoare, că ei au drepturi mai multe pentru că au fost oprimaţi secole şi revolta le este justificată, aşa cum a făcut partidul bolşevic cu proletariatul în 1917, în realitate nu muncitorii au ajuns la putere în Rusia sovietică, ci o mână de tirani sângeroşi, o sectă intolerantă îmbătată de puterea absolută. URSS a fost o corporaţie. Credeţi că cei care se folosesc de Black Lives Matter îi vor scoate pe afro-americani din ghetoruri, sărăcie şi discriminare, în realitate în stil hegelian şi pur marxist sunt masă de manevră pentru cei care vor să radă istoria democraţiei în SUA pentru o nouă revoluţie în stil bolşevic, în care o sectă minoră, corporatistă, vor să stăpânească „imperiul” în interes propriu, aşa cum au făcut adepţii lui Lenin în imperiul ţarist. În SUA, odată cu dărâmarea statuilor se dărâmă de fapt fundamentele democraţiei şi toleranţei. Să dărâmi statuia lui George Washington, fondatorul SUA nu are legătură cu democraţia şi civilizaţia, ci cu totalitarismul de tip comunist. Cei care vor să pună mâna pe putere, nu mai au nevoie de Cervantes, Andrew Jackson sau statuia lui Napoleon, toate devastate, pentru că simbolurile lumii vechi, care au dus la progresul, democraţia, civilizaţia şi prosperitatea americană, îi împiedică pe adepţii cultului lui Marx, să facă din această măreaţă ţară o Cambodgie a intoleranţei absurde a khmerilor roşii sau o „revoluţie culturală” în stilul lui Mao? În Occident se vandalizează statuile lui W. Churchill sau Wodrow Wilson, acele personalităţi care au pus stavilă comunismului în 1919 şi nazismului în 1945 şi au tras „cortina de fier” peste mâinile hărpăreţe ale lui IV Stalin. Credeţi că este întâmplător? Statuile celor care au salvat lumea de nazism şi comunism sunt vandalizate sau interzise în universităţi, iar monumentele lui Marx şi Lenin stau în picioare sau se ridică ca ciupercile după ploaie în SUA sau Germania. Fără eroismul lui Churchill, în oraşele europene azi am fi avut statuile lui Hitler sau Stalin. Cine are interesul să dărâme simbolurile lumii democrate, sub pretextul rasismului, de fapt asistăm la un război ideologic subsidiar orchestrat de forţe străine democraţiei, toleranţei şi civilizaţiei. Cum să-l interzici pe cel care a adus democraţia în Europa şi a creat sistemul de pace de la Versailles? Cine are interesul să anuleze pacea aduse de tratatele internaţionale. Cei care au pierdut în 1918 sau în 1945: Germania şi Rusia sovietică, că nu a putut IV Stalin să ude şenilele tancurilor sovietice în Atlantic? Lenin avea o vorbă cinică, pe care o parafrez: burghezii îşi vor cumpăra cu banii lor sfoara cu care o să-i spânzur. Nu e numai atacul unor forţe externe vinovate de haosul anarhic din Occident, ci şi pentru că societăţile vestice, care nu au cunoscut perfidia comunisto-marxistă îşi trag singure un glonţ, cu „corectitudinea politică”, în propriul picior. Cedarea va duce la alte cedări, iar SUA sau UE riscă să se transforme într-un nou URSS. De aceea, persoanele lucide din comunitatea afro-americană trebuie să înţeleagă că nu trebuie să fie doar masă de manevră şi instrumente de discriminare pozitivă pentru totalitarism, propagandă şi intoleranţă inversată, că de fapt „All Lives Matter”.