Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

BUCOVINA DE NORD ÎN STRAI DE SĂRBĂTOARE

Bucovina de Nord în strai de sărbătoare

                                                     Gruia Cojocaru

            Septembrie m-a introdus, într-o zi de 11, în atmosfera stranie, copleşitoare a Bucovinei de Nord, cu prilejul Sărbătorii limbii Aula Palatului [1024x768]române, eveniment organizat de Societatea pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi, ajuns în 2011 la a XXII ediţie. Am traversat Codrii Cosminului cu Gabriel Balaşa, redactorul ,,Informatorului Moldovei” şi ne-am înfruptat împreună din spiritul Cernăuţiului, în maratonul manifestărilor. Vorbesc de un maraton, deoarece doar astfel pot încadra manifestarea dedicată limbii române, care a început la ora nouă  cu prezentări/lansări de carte, în Salonul de artă al Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu”, a continuat cu o slujbă religioasă în limba română, cu depuneri de flori şi coroane la bustul lui Mihai Eminescu din centrul oraşului, unde spiritul zilei, omul de cultură Vasile Bâcu, a revelat nevoia de a conserva tradiţiile şi limba strămoşilor în ţinutul Bucovinei de Nord; fără pauză, sute de persoane s-au deplasat apoi la Palatul Academic al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cernăuţi, unde un spectacol imperial de muzică populară a fost pigmentat de alocuţiuni dure la adresa prezentului în care fiinţează minoritatea românească din Ucraina. Dar pentru că sărbătoarea revelată a avut o finalitate, trebuie să mai pomenesc numele unei instituţii – Gimnaziul Nr. 6, singura şcoala românească din Cernăuţi, unde, către seară, ne-am înfruptat din bucatele bucovinene tradiţionale. Ancuţa şi Vasile Bâcu, prin contribuţie proprie şi sponsori locali, au rotunjit astfel maratonul sărbătorii.

Vasile B+ócu +či delega+úia parlamentar¦â de la Bucure+čti la statuia lui Eminescu  [1024x768]Dar, în miez de noapte, vama mi-a detectat un dubios suvenir – o sticla de bere de 0,5 litri, ce le zâmbea complice soldaţilor care, meticulos, îmi investigau maşina! Ei, ce-nseamnă să nu deţii, în jocul de golf contemporan, arta de a strecura  ceva bancnote  în gropile comune!…   

Totuşi, o sinteză a zilei – care să includă, poate, şi implicaţiile participarii preşedintelui  Comisiei de Politică Externă din Senatul României, Titus Corlăţean, la Sărbătorea limbii române, precum şi cea a lui Ion Popescu, vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru minorităţile naţionale – voi puncta în numărul viitor al Luceafărului.

 Menţionez doar că, în numele Şcolii Constantin Tincu Lişna-Suharău, Botoşani, am iniţiat  Contractul de parteneriat cu Societatea pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi, la care au aderat fără Ansamblul de dansuri ,,Ghiocelul'' din Horbova [1024x768]rezerve Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, ziarul ,,Informatorul Moldovei”, Revista ,,Luceafărul” şi Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară, România; efortul directorului Editurii ,,Agata” şi al Revistei ,,Luceafărul”, Ion Istrate, precum şi cel al preşedintelui Fundaţiei Naţionale pentru Dezvoltare Comunitară, România, Olimpius Istrate, materializat într-o impresionantă donaţie de carte românească, a fost salutat de preşedintele  Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi, în aula Palatului Academic al Facultăţii de Medicină şi Farmacie.

 

Corul Fiii Arboroasei [1024x768]

Grupul Etno- Folcloric ,,Fetele din Bucovina''     [1024x768]



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. GEORGE L. NIMIGEANU spune:

    Nu este corect (politic vorbind)să se folosească sintagma „Bucovina de nord”, pentru că se lasă impresia falsă ( cu folos pentru ocupanții de azi)că ar exista și o „Bucovină de sud”, aceasta din urmă apatținând de România.
    Corect ar fi să se folosească denumirea de „Nordul Bucovinei” și „Sudul Bucovinei”. Acest lucru ar fi bine să fie știut de către cei care se referă în scrierile lor la partea de țară luată cu japca de către ruși, după al II-lea Război Mondial și „acaparată de Ucraina după „dezmembrarea” vechii URSS.

  2. Iulian Marcu spune:

    Ma bucur ca mai exista romani precum Gruia Cojocaru, care nu vad in tinutul Bucovinei, rupt din Romania Mare, doar bazarul din Cernauti, cum o fac cei mai multi dintre noi. Dar personajele de tipul celor care la vama isi indeasa in jartiere pachetele de tigari ar trebui sa stie ca uzand de denumiri precum ,,Nordul Bucovinei” si ,,Sudul Bucovinei” oficializam realitatea cruda din iunie 1940. In schimb, sintagma ,,Bucovina de nord” ne conduce spre realitatea celor două Germanii de după al II-lea Razboi Mondial, deci spre INDEPENDENTA (platita cu mari jertfe), ceea ce ar fi primul pas spre UNIRE! Felicitari pentru mesajul pe care-l transmiti in articole, Gruia Cojocaru! Nu toti sunt capabili sa observe acest lucru!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5