Bucovina de Nord în strai de sărbătoare
Gruia Cojocaru
Septembrie m-a introdus, într-o zi de 11, în atmosfera stranie, copleşitoare a Bucovinei de Nord, cu prilejul Sărbătorii limbii române, eveniment organizat de Societatea pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi, ajuns în 2011 la a XXII ediţie. Am traversat Codrii Cosminului cu Gabriel Balaşa, redactorul ,,Informatorului Moldovei” şi ne-am înfruptat împreună din spiritul Cernăuţiului, în maratonul manifestărilor. Vorbesc de un maraton, deoarece doar astfel pot încadra manifestarea dedicată limbii române, care a început la ora nouă cu prezentări/lansări de carte, în Salonul de artă al Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu”, a continuat cu o slujbă religioasă în limba română, cu depuneri de flori şi coroane la bustul lui Mihai Eminescu din centrul oraşului, unde spiritul zilei, omul de cultură Vasile Bâcu, a revelat nevoia de a conserva tradiţiile şi limba strămoşilor în ţinutul Bucovinei de Nord; fără pauză, sute de persoane s-au deplasat apoi la Palatul Academic al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cernăuţi, unde un spectacol imperial de muzică populară a fost pigmentat de alocuţiuni dure la adresa prezentului în care fiinţează minoritatea românească din Ucraina. Dar pentru că sărbătoarea revelată a avut o finalitate, trebuie să mai pomenesc numele unei instituţii – Gimnaziul Nr. 6, singura şcoala românească din Cernăuţi, unde, către seară, ne-am înfruptat din bucatele bucovinene tradiţionale. Ancuţa şi Vasile Bâcu, prin contribuţie proprie şi sponsori locali, au rotunjit astfel maratonul sărbătorii.
Dar, în miez de noapte, vama mi-a detectat un dubios suvenir – o sticla de bere de 0,5 litri, ce le zâmbea complice soldaţilor care, meticulos, îmi investigau maşina! Ei, ce-nseamnă să nu deţii, în jocul de golf contemporan, arta de a strecura ceva bancnote în gropile comune!…
Totuşi, o sinteză a zilei – care să includă, poate, şi implicaţiile participarii preşedintelui Comisiei de Politică Externă din Senatul României, Titus Corlăţean, la Sărbătorea limbii române, precum şi cea a lui Ion Popescu, vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru minorităţile naţionale – voi puncta în numărul viitor al Luceafărului.
Menţionez doar că, în numele Şcolii Constantin Tincu Lişna-Suharău, Botoşani, am iniţiat Contractul de parteneriat cu Societatea pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi, la care au aderat fără rezerve Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, ziarul ,,Informatorul Moldovei”, Revista ,,Luceafărul” şi Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară, România; efortul directorului Editurii ,,Agata” şi al Revistei ,,Luceafărul”, Ion Istrate, precum şi cel al preşedintelui Fundaţiei Naţionale pentru Dezvoltare Comunitară, România, Olimpius Istrate, materializat într-o impresionantă donaţie de carte românească, a fost salutat de preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuţi, în aula Palatului Academic al Facultăţii de Medicină şi Farmacie.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Nu este corect (politic vorbind)să se folosească sintagma „Bucovina de nord”, pentru că se lasă impresia falsă ( cu folos pentru ocupanții de azi)că ar exista și o „Bucovină de sud”, aceasta din urmă apatținând de România.
Corect ar fi să se folosească denumirea de „Nordul Bucovinei” și „Sudul Bucovinei”. Acest lucru ar fi bine să fie știut de către cei care se referă în scrierile lor la partea de țară luată cu japca de către ruși, după al II-lea Război Mondial și „acaparată de Ucraina după „dezmembrarea” vechii URSS.
Ma bucur ca mai exista romani precum Gruia Cojocaru, care nu vad in tinutul Bucovinei, rupt din Romania Mare, doar bazarul din Cernauti, cum o fac cei mai multi dintre noi. Dar personajele de tipul celor care la vama isi indeasa in jartiere pachetele de tigari ar trebui sa stie ca uzand de denumiri precum ,,Nordul Bucovinei” si ,,Sudul Bucovinei” oficializam realitatea cruda din iunie 1940. In schimb, sintagma ,,Bucovina de nord” ne conduce spre realitatea celor două Germanii de după al II-lea Razboi Mondial, deci spre INDEPENDENTA (platita cu mari jertfe), ceea ce ar fi primul pas spre UNIRE! Felicitari pentru mesajul pe care-l transmiti in articole, Gruia Cojocaru! Nu toti sunt capabili sa observe acest lucru!