Cartea Double lives de Stephan  Koch dezvăluie, scriitorul Maxim Gorki a fost împuşcat de NKVD

              Cartea Double lives (Vieţi duble)  de Stephen Koch, profesor de limba  rusă la Universitatea Columbia, scrisă pe baza documentării din sursele cele mai secrete, cu accept sovietic, privind alianţa dintre Stalin şi Hitler, dezvăluie şi alte amănunte nu prea la dispoziţia marelui public, pe care le extrag spre largă cunoaştere.

           Romain Rolland, Henri Barbusse, André Malraux, Lincoln Stevens, Heinrich Mann, spune Stephan Koch,  sunt nume de intelectuali care figurează în documentele de la Kremlin ca agenți de influență ai URSS din Occident (pagina 34). Despre Malraux este surprinzător să aflăm că a scris cartea „Condiția umană” înainte de a călători în Asia. De unde avea atunci detaliile inedite despre China din acea carte? , se întreabă cercetătorul. Soția acestuia, Clara Goldsmith, era o evreică din Germania. Prințesa Maria Pavlovna Kudaciova a fost introdusă de sovietici în cercul lui Romain Rolland mai întâi ca secretară și amantă, pentru a deveni ulterior soția acestui scriitor francez (pag. 36).

          „Doamnele secrete ale Kremlinului” mai includeau pe Moura Budberg, amanta lui Maxim Gorki și a scriitorului H.G. Welles, cartea lui Stephen Koch aducând și probe fotografice în acest sens. Uluitor este și faptul că Hollywoodul, cetatea cinematografiei americane, a trimis pe ascuns sume imense de dolari pentru finanțarea acțiunilor sovietice în Cehoslovacia eliberată de sub germani (pagina 116). Aceste documente recent descoperite la Kremlin implică nume diverse ale lumii cinematografice americane (Sinclair Lewis, Ella Winter etc.).

                  În plină teroare sovietică, Bertold Brecht este citat de documente ca având această convingere: „Cu cât sunt mai inocenți, cu atât merită mai mult să fie împușcați” (pag. 113). Această frază capătă altă rezonanță dacă mai adăugăm printre numele celor asasinați și pe cel al lui Maxim Gorki, despre care s-a știut anterior că ar fi murit de inimă. De uciderea lui s-a ocupat Henrich Iagoda, șeful de pe atunci al NKVD-ului, care l-a ucis mai întâi pe fiul scriitorului Maxim Gorki.
Arhiva prezidențială sovietică dezvăluie peste generații apuse, adevăruri de-a dreptul nedorite pentru unii. Mai este surprinzător faptul că după publicarea acestei cărți în America, accesul la arhivele prezidențiale de la Kremlin a fost din nou închis cercetătorilor?

          Episodul despre Maxim Gorki şi „dizidenţa” lui m-a trimis la ce scria  ziarul românesc Dreptatea, organ al „Partidului Poporului” de sub peşedinţia d-lui General Averescu”, care apărea la Cernăuţi nr. 209 din 1921, rubrica Informaţiuni, consemnat de Ion N. Oprea În volumul „Bucovina în presa vremii”, Ed. Pim, Iaşi,2008, p.76: „Maxim Gorki despre comunism”, corespondentul lui „Doily Nows” în Rusia a intervievat pe Maxim Gorki. Celebrul  scriitor este convins că în Rusia Comunismul va dispare, dar va aprinde, zice el, pentru lumea muncitoare, flacăra care nu se va stinge uşor. Gorki prevede stabilirea în Rusia a unei forme de republică socialistă sau aceeaşi republică democratică, analogă Republicii Statelor Unite, însă de aici înainte – după el regimul sovietic – nu mai are perspectiva să reînvie. El a fost o „fază necesară însă trecătoare  în evoluţia  poporului rus”.

             Despre comunismul post-Covid-19, altă lectura interesantă a momentului, tangenţial, adâncind, nu duce, oare, la Maxim Gorki?

          Pentru conformitate, Ion N. Oprea, Iaşi, 9 iulie  2020