CATRENE

ești cumpăna fântânii nesecate

ești geamul înspre bucurii deschis

ești clopotul ce-n poezie bate

ești curcubeul răsărit în vis

ooo

metafora abia mă mai ascultă

cuvintele își fac în vers de cap

în suflet am iubire tot mai multă

visele-n buzunare nu-mi încap

ooo

de prea multă lumină pădurea se răsfață

dansează-n valuri marea când plouă cu bulbuci

eu îți ofer iubito în orice dimineață

atâta fericire încât nu poți s-o duci

ooo

cândva voi înnopta pe-un colț de stea

cândva mă voi trezi într-o livadă

cândva vor plânge nori în calea mea

cândva lumina-n palme o să-mi cadă

autor: Ioan VASIU

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Ioan VASIU

Articole asemănătoare