Mare amatoare de atletism, doamna Primar, ea însăși demifondistă, a reușit să treacă prin consiliu un proiect de lege prin care sportivii cu trei medalii la concursurile internaționale să fie declarați cetățeni de onoare ai municipiului București. Vestea l-a luat prin surprindere și pe Rodion, căruia i se umeziseră  ochii de fericire.

           Nici nu apucase să stea de vorbă cu soția și primi vestea că doamna Primar dorește un spectacol sportiv pe cinste. Își convocă cei doi prieteni veniți cu el de departe și hotărâră să propună autorităților ziua de duminică pentru marea demonstrație sportivă. Amânarea nu prea căzu bine primăriței , care era deja în campanie electorală. Fu nevoită să-și refacă programul electoral. În niciun caz nu putea renunța la prezentarea campionilor, cunoscuți în toată Europa.

        Cei trei absolvenți de la IEFS au început să pună la cale lucruri spectaculoase, prin care să impresioneze bucureștenii, dar și telespectatorii care vor aștepta transmisiile live.
      Singura persoană îngândurată era Clementine, care se temea de îmbulzeală, cu gândul la ce i se întâmplase lui Rodion cu doar câteva săptămâni în urmă.
        Bărbații uită repede, dornici de a ieși în față cu noi teribilisme.
       Antonio, Pedro și Rodion se gândiră să introducă în peisaj și câini de talie mare, dresați să se ia la întrecere cu atleții.
De asemenea , puseră la cale defilarea cu niște piscine mobile, care să dea culoare paradei atleților. Toate aceste noutăți fură aduse la cunoștință grupului de atleți, fiind primite cu un „Ura!” prelung. Tinerii primesc mereu cu entuziasm lucrurile ieșite din rând.
        Țara fiind pusă la cale, celor trei prieteni le rămase timp pentru reuniuni familiale și chiar pentru un pokeraș pe bani, nu pe nasturi ca în studenție.

 Viața în capitala României nu e chiar plicticoasă , dacă ai prieteni pe măsură. Chiar așa și era: Pedro, Rodion și Antonio parcă erau frați. În ciuda zecilor de ani de când se cunoșteau, bancurile nu se repetau supărător, glumele aveau mereu prospețime. Un trio de invidiat!
         Între timp, atmosfera din campusul atleților era una molipsitoare. Fiecare locatar al comunității sportive se antrena, dorind să ofere surprize miilor de privitori de duminică.
 Un vitezist avu ideea să se întreacă duminică pe suta de metri cu propriul labrador, pe care îl va costuma în culorile clubului, roșu cu albastru.
Acești campioni erau de o conștiinciozitate ieșită din comun.
Demonstrația de duminică va pune la dispoziția curioșilor și câteva criosaune, pentru a simți pe propria piele ce înseamnă terapie prin frig.
 Atleții erau lăsați liberi numai în aparență. Antrenorii secunzi le urmăreau fiecare mișcare direct sau cu ajutorul camerelor, prezente peste tot.
            Concomitent cu liniștea din Campus, undeva nu departe, rivalii se pregăteau să producă haos. Oricum, poliția capitalei era în alertă și culegea date de la informatori, pentru a preveni din fașă orice încercare huliganică și, de ce nu? chiar criminală. Cei învinși nu uită ușor și sunt gata să lovească mai perfid. Revenirea miraculoasă a lui Rodion  a fost un eșec de moment. Spiritele malefice stau la pândă și pot în orice moment să recidiveze, gata să ceară și mai mulți euro.

    Va urma!

  Vasile Lefter, membru UZPR