Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    COSMIN  JITARIUC : ”Pentru mine jurnalismul deschide lumea”

    Interviu realizat de Ioan VASIU, U.Z.P.R
    Primit pentru publicare: 16 Mai 2022
    Editor: Ion ISTRATE
    Copyright: ©2022 Ioan Vasiu, ©2022 Cosmin Jitariuc, ©2022 luceafarul.net
    © 2022 by Agata
    Scopul publicării: promovarea și diseminarea informațiilor culturale.
    Este exclus scopul pentru a obține avantaj pecuniar Revistei Luceafărul sau autorilor publicați.
    NB
    Conținutul acestei publicații nu reprezintă în mod oficial opinia revistei Luceafărul.net, a cărei unică responsabilitate este de a publica opiniile colaboratorilor ei. Răspunderea privind corectitudinea și coerența informațiilor prezentate, precum și eventuale consecințe revin autorilor, conform prevederilor legale.


     

    COSMIN  JITARIUC : ”Pentru mine jurnalismul deschide lumea”

    IOAN  VASIU : – Ce înseamnă Radio Timișoara pentru jurnalistul Cosmin Jitariuc ?

    COSMIN  JITARIUC : – Radio Timişoara înseamnă locul din care visul meu a început să se transforme în realitate. Aveam 19 ani şi eram în anul întâi de facultate. La Jurnalism la UVT. Era 1993, nu existau telefoane mobile, internet, calculatoare… Am văzut un afiş, pe un stâlp în universitate. Emisiunea ”Student Shock” căuta colaboratori. Acolo a început totul. M -am prezentat la un concurs în vechiul sediu al Radio Timişoara, pe strada Cluj, nici măcar nu ştiam unde e. Nu cunoşteam oraşul. Şi oamenii ăia, pe care nu îi cunoşteam, au zis că trebuie să rămân în echipă. Şi am rămas.

    I.V. : – De câți ani lucrezi în presă ?

    C.J. : – Păi din 1993 şi până acum… Îmi e şi frică să socotesc…aproape 30 de ani…

    I.V. : – De ce ai ales radioul și nu presa scrisă ?

    C.J. : – Nu a fost neapărat radioul…de fapt îmi doream să ajung în televiziune, dar în acel moment nu exista în Timişoara televiziune. Tot timpul am ştiut că pot să spun poveşti în imagini. Şi în 1994 când a apărut TVR Timişoara  am făcut pasul, fără nicio ezitare. Şi de atunci povestea s-a dezvoltat extraordinar. Am realizat reportaje, am fost corespondent de război, am prezentat ştiri şi emisiuni de dezbatere. Am coalborat cu toate canelele TVR. Am realizat emisiuni de călătorie. Şi am apreciat fiecare moment, fiecare job.

      I.V. : – Amintește câțiva dintre marii jurnaliști, alături de care ai avut ocazia să lucrezi în decursul anilor. De la care ai reușit să ”furi” unele secrete ale acestei meserii ?

    C.J. : – Toţi jurnaliştii din apropierea mea au fost un izvor de inspiraţie. Am avut norocul să îl cunosc pe Dan Negru şi să lucrez cu el la Radio Timişoara. Adrian Cireap şi Octavian Manciu au fost dintre cei care m-au ajutat să înţeleg cu ce se mănâncă jurnalismul de televiziune. De fapt, era foarte la început şi am învăţat multe împreună, cred. Dar pot să îl salut pe regeretatul Nicolae Pârvu care a avut primul încredere în mine şi mi-a dat  un bulletin de ştiri de radio pe mână….şi gură. L -am citit cu cele mai mari emoţii din viaţa mea.

    I.V. : – Ai regretat la un moment dat faptul că ți-ai ales profesia de jurnalist ?

    C.J. – Nu. Cred că e profesia care mi se potriveşte foarte bine. E meseria care îmi dă ocazia să cunosc oameni noi, interesanţi şi să gust, puţin din tot felul de meserii, altele decât ale mele. Pentru mine jurnalismul deschide lumea.

    I.V. : – Se mai poate spune astăzi că presa este a patra putere în stat ?

    C.J. : – Mi-ar plăcea să răspund simplu, cu da sau nu. Presa este o putere, uneori chiar prea mare când e folosită în diverse scopuri politice, economice etc. Este nevoie de o presă independentă, care să ”latre” la derapajele politicului, la interesele mediului economic. Presa trebuie să atragă atenţia, nu să rezolve problemele societăţii. 

    I.V. : – Ca jurnalist, cum ai perceput prelungita pandemie care ne-a afectat pe toți, într-un fel sau altul ?

    C.J. : – Ca jurnalist am lucrat în toată perioada de pandemie. Ne-a afectat pe toţi, am învăţat noi moduri de comunicare. Cel mai greu cred eu  că a fost să deosebim adevărul de ceea ce se cheamă ”fakenews” şi nu sunt sigur că noi, oamenii din presă am reuşit. Am fost luaţi de val, nu neapărat că am fi fost obligaţi să vorbim într-un fel sau altul despre pandemie. 

    I.V. : –  În afară de presă ce alte pasiuni mai ai ?  

    C.J. : – Pasiunile mele sunt legate de mare, de navigaţie, de bărci cu vele. Ies pe mare de câţiva ani, pe bărci, cu familia , prietenii şi cu toţi cei care visează. Genraţia noastră care a citit ”Copiii căpitanului Grant”, ”Toate pânzele sus” şi au vizionat aventurile lui Jean Yves Cousteau sunt oamenii cu care împart în ultimii anii vacanţele.  

                                                  Interviu  consemnat  de Ioan Vasiu /UZPR

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5