Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

„Dacii și noi”, de Ion N. Oprea, Cuvântul explicativ al acestuia

Primit pentru publicare: 24 sept.2015
Autort: Ion N OPREA
Publicat: 25 sept.2015

După „Dacii la ei acasă”, 2014, zilele acestea, 2015, tot la Ed. PIM, Iași, a fost tipărită  și dăruită  cititorilor, noua carte, „Dacii și noi”, de Ion N. Oprea, cu comentarii la volumul „Adevărata obârșie a poporului român”  de prof. Valeriu D. Popovici-Ursu, Paris, autorul ieșean întărind susținerile, altele decât poziția oficială a autorităților române și a multor istorici privind proveniența și nașterea poporului nostru, romanizarea etc.

Cartea „Dacii și noi” apare în condițiile în care, tot la Iași, la Ed. Polirom, este anunțată publicarea volumului „Sexualitate și societate” de Andrei Oișteanu, iar „Suplimentul  de cultură” numărul 493 a “Ziarului de Iași” publică un capitol inedit, patru pagini de text în care se spun multe, inclusiv despre „Antichitatea greco-romană”, drepturile învingătorului, „Violurile colective în Țările Române” dar pe timpul lui Vasile Lupu, nimic despre Daci, Dacia, năvălirea romanilor  și pretinsa romanizare.

„Dificilă şi pretenţioasă tema  susţinută de prof. Valeriu D. Popovici-Ursu, dar în faţa argumentelor de bună cuviinţă, atent căutate şi oferite cititorului nu numai român, dornic să se introducă şi să se informeze despre adevărată obârşie a poporului român, atât de controversată, nesocotită şi chiar combătută de unii, interesul pentru noile informaţii se impune şi, personal, continui a rămâne la ele, scrie Ion N. Oprea în „Cuvânt de început”, la cartea sa.

Textul care urmează, cum am procedat şi am explicat şi la volumul „Dacii la ei acasă”, 2014, nu-i un studiu istoric, nu încerc nici ipoteze istorice atribuindu-mi cunoaşterea lor, dar adunând informaţiile chem la adâncirea lor, să ne găsim drumul adevărat.

Ca şi profesorul Popovici sunt adeptul cercetării, al colocviului ştiinţific nu al respingerii a ceea ce ni se pare netemeinicie. De la abecedar ne-au venit adevărurile.

În faţa unei cărţi, cu un autor care le ştie pe toate, dar aruncă cu metafore de genul „ignorantul, maniacul, clinic autoiluzionatul” de Densuşianu, autorul Daciei preistorice de unde recuperăm Dacia, România de azi, „exaltatul botanist român” Ovidiu Bujor, membru al Academiei Române, „un visător la Zalmolxe”, „deranjatul mintal” care insistă că în Pakistan 80 de milioane de oameni vorbesc limba română, „aberaţii şi rătăcitorii dacopaţi” în ruinele de la Sarmizegetusa, „ocultiştii şi escrocii”  care  pretind că au descifrat nişte tăbliţe suspecte, „fantasmagorii oculte” ale editurilor Orfeu din Bucureşti sau Obiectiv din Craiova, acel „escroc intelectual”  Freud, autor care este Dan Alexe, Humanitas, 2015, rămâi tot la căutatul argumetelor prin citare, spre exemplificare.

Cum se explică obtuzitatea şi reaua voinţă a istoricilor oficiali faţă de epoca dacică – şi după cum se vede nu numai a lor ci şi a lingviştilor altfel nu se explică de ce un autor, care ştie de toate, cum se crede  Dan Alexe şi  cei care i se alătură, nu găsesc dacic în vocabularul românesc de astăzi decât cuvântul mămăligă şi alte vreo două-trei tot atât de semnificative ca să demonstreze că dacii n-au avut nici alfabet dar mi-te cultură…, se întreabă revista Lohanul de la Huşi, iunie 2015, iar prin ea Daniel Roxin – Bucureşti, pe care îl vom mai întîlni în susţinerea a ceea ce numim noi dacismul, dacomania – Dan Alexe.

Epoca dacică e mai puţin studiată la toate nivelele, pentru că este una dificilă, nu prea există izvoare, răspunde Vasile Boroneanţ, arheolog, fost director al Muzeului de istorie al Municipiului Bucureşti, care ştie şi ceea ce ştim cu toţii – „peste tot, oamenii din popor spun că se trag din daci”.

V-aţi ocupat de editarea Daciei Preistorice a lui Nicolae Densuşianu, împreună cu  soţul dvs., istoricul Manole Neagoe, o carte controversată, nu aţi avut reacţii negative, este întrebată Victorela Neagoe, cercetătoare la Institutul  de lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti, care precizează, „chiar dacă interpretările lui Densuşianu  sunt în mare măsură fanteziste, materialul strâns şi redat de el este uriaş şi valoros”.

Astăzi nu se prea apropie cercetătorii de domeniul  substratului dacic al limbii române pentru că a o face trebuie să ştii foarte multe – indo-europeană, slava veche, latina, istoria limbii, o mulţime de alte lucruri, să citeşti şi să aprofundezi tot ce s-a scris în domeniu, susţine doamna Neagoe, iar pe tineri mai ales nu-i interesează.

Ca cel care a fost multă vreme aproape de domeniul dacologiei, întrebat cum a privit domeniul, ca închis, stagnant, dacă subiectul supără, Dan Romalo, autorul cărţii „Cronica getă apocrifa pe plăci de plumb”, răspunde tot printr-o întrebare: „De ce oare, atunci când au apărut plăcile de plumb, care au şanse să fie un element de noutate pentru istorici, ele au fost refuzate ca neoriginale, fără să se admită o  cântărire a elementelor logice care pledau pro şi contra? Ai elemente noi, pe care poţi să faci comparaţii, analize, căutări de antecedente şi ramuri comune, şi le refuzi. De ce?”

Adevărul e că există nişte interese, explicate dealtfel, că până şi  academicianul Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie, fără argumente, într-un cotidian susţinea că plăcile sunt nişte falsuri ordinare, părere grav criticată, în majoritate.

Despre un anumit complex identitar nu numai în cercetarea specifică vorbesc în discuţia pornită nu numai cei amintiţi aici, ci şi Ion Ghinoiu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu” şi Dan Alexe în Dacopatia… sa care se referă la o gamă a complexelor de inferioritate,  dar şi despre un anumit tupeu dacic, zic eu, în atingerea ţelurilor, p. 282-292.  

Ce înseamnă respingerea dacismului, lucru pe care îl face şi Dan Alexa, cu publicarea rătăcirilor sale la Humanitas, o explică Dumitru Manolache, jurnalist de investigaţii la cotidianul Gardianul, – anumite structuri interesate vizează reducerea treptată a interesului dedicate epocii vechi a istoriei noastre, ştergerea din memoria colectivă, anularea elementelor identitare esenţiale ale neamului, distrugerea României adevărate, care este chiar Dacia, cu limba, tradiţiile, creştinismul orthodox, biserica deci, morala, şcoala, familia…

Globalizare-globalizare, dar nu prin topire identitară, spunem noi, cei care promovând şi susţinând noua opinie istorică, credem în tradiţiile şi continuitatea noastră străbună.

Epoca dacică – o spun nu doar cei etichetaţi a fi  protocronişti, dacomani sau altfel discreditaţi – deranjează cel mai mult pentru că de acolo ne tragem, acolo ni-i originea şi dreptul identitar. Suntem români şi fără trecut nu putem gândi viitorul, pe care îl vrem glorios, cum ni l-a lăsat Decebal, Basarab I, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul…

De aceea, trebuie să crească interesul pentru educaţia şcolară şi cetăţenească în direcţia creşterii răspunderii şi respectului faţă de ce este patrimoniu istoric, cultural şi natural al teritoriului nostru, cu cetăţile dacice care trebuie mai bine conservate, spune Valentina Cetean, inginer geolog, director executiv al Asociaţiei “Greenet”, luptătoare împotriva a ceea ce se constată – o stare generală de indiferenţă a autorităţilor statului”.

 

                               Ion N. Oprea

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5