Vasile LEFTER

                                              Doar „Insemnări…”?

       Ici-colo, în țara mea „de glorii”,în țara mea „de dor” se reînnoadă tradiția. Nu timpurile sunt de vină, ci oamenii, care uită că viitor fără trecut nu există. Iașul, orașul celor șapte coline, e un reper ideal.

     Proiectul cultural de mare cuprindere inițiat de George Topirceanu, Mihai Codreanu,Mihail Sadoveanu și Grigore T. Popa este dus mai departe de editor: Viorel Scripcariu,Redactor șef onorific: George Popa, Redactor șef: Eugen Târcoveanu, Redactor șef adj: Richard Constantinescu, Secretar General de redacție: Maria Trandafir.

     Colegiul de redacție este unul de excelență.Ilustrațiile din numărul curent aparțin pictoriței Viorica Rodica Balan. O revistă de 260 de pagini spune mult despre seriozitatea demersului cultural, amprentând laudativ strădania celor care nu lasă la voia întâmplării continuarea tradiției în spirit autentic românesc. Iașul a rămas mereu prin vreme un reper de culturalitate.

       Să privim numele revistei doar ca pe o litotă generată de modestie academică peste limite.

      Citind cu răbdare materialele propuse de colegiul redacțional, pătrunzi într-un univers complex. Structura revistei nu e una stereotipă. Totul este croit pe momentul cultural dominant.

       Acest număr nu putea exonera momentul comemorativ Eminescu. Oricine poate vedea că luna iunie nu poate aparține altcuiva. „Luceafărul” este un perpetuum mobile, este precum coloana fără sfârșit a lui Brâncuși.                                                                                      Țare  Respectând formatul standard, revista ne propune mai întâi un admirabil editorial semnat de Grigore T. Popa ,sub titlul „Spectatorii istoriei”, cu un conținut ideatic ce poate fi repetat fără teama de a fi desuet. IDEEA CENTRALĂ A ACESTOR VALOROASE REFLECȚII ESTE  LEGATĂ DE PĂSTRAREA IDENTITĂȚII NAȚIONALE:1Un singur element se cere pentru a-i uni pe toți:sincera credință și sforțare comună pentru restaurarea României.Să fim oare în stare să o facem?Ar trebui să fim în stare și ar trebui!! Pentru a nu rămâne simpli spectatori ai istoriei.”Gânduri puse în pagină încă din octombrie 1940.

        Secțiunea Evocări este dedicată unor mari medici, care au devenit repere în domeniu: Necui P.Balan, anatomo-patolog,evocat de Dana Baran, Gheorghe Chipail, chirurg, evocat de Cristian Dragomir, Mirea Chifan,chirurg,evocat de Eugen Târcoveanu și Cristian Lupașcu, Zbranca Eusebie, fondatorul endocrinologiei moderne din Moldova, evocat de Voichița Mogoș. Sunt evocări scrise cu mintea și cu inima.

          Secțiunea III ,„Mereu Eminescu”, readuce în discuție o temă mult abordată de critica literară din toate epocile literare. Maria Trandafir analizează în detaliu într-un limbaj critic accesibil marelui public „Simboluri floraleăn poezia eminesciană”. Este o invitație de a călători în paleta florală a poeziei eminesciene, relevând cântecul culorilor, cu rol determinant în transmiterea mesajului liric. Conexiunile cu Dimitrie Anghel vin ca o sugestie de a-l scoate din uitare pe cel numit „poetul florilor”. Studiul semnat de Maria Trandafir are valențe de manual.

        „Și,  totuși, poezia”,IV, așa cum ne-a obișnuit, inserează texte lirice din poeți de primă linie, precum Ana Blandiana și Nichita Stănescu, alături de nume afirmate în actualitatea imediată: Nicolae Turtureanu, Adi Cristi, George Popa, Maria Mănucă, Benone Păsărin, Ștefania Hănescu,Vasile Remete,  George Savin, Vasile Burlui, Valeriu Stancu, Dumitru Octavian Unc. Paleta lirică selectată este una de calitate, oferind o varietate de teme și motive, turnate în sintagme lirice originale.

Secțiunea V , Ficțiune și realitate , propune creații ale unor prozatori mai puțin difuzați: Virgil Răzeșu,Vasile Lefter, Ion Muscalu,Alexandra Maria Triandaf. Sunt proze care sparg tiparul clasic, deschizând alte trasee epice.

Secvența VI respectă formatul revistei și grupează eseuri, cronici literare, recenzii. Autori sunt Ioan Holban cu articolul „Lucian Blaga- 125 de ani de la naștere”, Maria Trandafir cu eseul „În lumea umbrelor și a tăcerii”, dedicat lui Adi Cristi,autor al volumului„Rugăciune la marginea patului” , și iarăși Ion Holban cu însemnările asupra unui film cu vizionare privată- „Povestea sufletelor pereche”.

Din secțiunea VII, Meridiane, cităm doar titluri și autori: „De ce?”- Introspecție despre emigrarea în Statele Unite, de Alina Afloaei Wilson, „Cafea la ibric”, de Octavia Rodica Zaim, „A fost odată…acolo”, de Mihaela Varlam Blondin, poezie de Dragoș Ioan, ,„Silvestre Clacier”, prezentare  și traducere de Valeriu Stancu.

Ostin Mungiu acoperă Secțiunea VIII, călătorind pe urmele ieșenilor de neuitat, cu textul „ Casa cu suflet din Sărărie”.

Interesante „Însemnări” din călătorie descoperim în Secțiunea IX, prin Grigore Ilisei -„Mozaicuri eline” și prin Aurel Constantin Panfil- „ Iordania”.

Destinul pictoriței Viorica Balan este urmărit de Ivona Arama în rubrica X, dedicată artelor.

Despre edituri,reviste, biblioteci, despre evenimente culturale recente valorificăm informațiile din Secțiunile XI  și XII. Un interviu de colecție realizat de scriitorul Grigore Ilisei cu prof. Dr.Carol Stanciu ne bucură în secțiunea XIII.

Numărul din iunie al „ însemnărilor” se încheie cu o evocare a celui care a fost Mircea Rusu, „In memoriam”, de Eugenia Popescu.

Prezenta cronică se vrea doar un semnal prin care să atragem atenția asupra unei publicații cu problematică diversă, împletind știința cu literatura și arta. Demonstrăm astfel că materialele publicate nu sunt doar simple „însemnări”, ci pagini ce pot intra în antologii literare, în documentare științifice, în crestomații de largă deschidere tematică, având ca autori specialiști de primă mână.