Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

„Însemnări ieșene”, decembrie 2018, serie nouă, Nr.4

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

„Însemnări ieșene”, decembrie 2018, serie nouă, Nr.4

Primit pentru publicare: 21 Dec. 2018
Autor: Prof. Vasile LEFTER
Publicat: 21 Dec. 2018
Editor: Ion ISTRATE

                      

 

„Iașule, Iașule, mândră cetate,
Numele tău țara străbate.
Tu ești al meu și vei rămâne
Oraș al celor șapte coline.”
                       (posibil imn)

         Noul număr al „Însemnărilor ieșene” apărut în decembrie – centenar își reconfirmă blazonul de revistă culturală de mare ținută, onorând patrimoniul spiritual de excepție al scriitorilor M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gr. T. Popa și M. Codreanu.
Nu sunt multe publicații românești care se pot lăuda cu echilibrul părților, cu armonizarea articolelor de știință, cultură și literatură. Și de data aceasta, editorul Viorel Scripcariu împreună cu cei doi redactori șefi, Eugen Târcoveanu și Richard Constantinescu, coordonează un număr cu un conținut valoros, caracterizat prin rigoare științifică și sensibilitate poetică, ilustrat de valorosul pictor Dan Hatmanu. Această nouă ieșire la rampă prin Editura „Gr. T. Popa, U.M.F. Iași pledează pentru plusvaloarea actului de înaltă cultură.
        Profesioniștii de la „Însemnări  ieșene” au vocația perfecțiunii arhitectonice. Sumarul oferă  cititorului o imagine clară, în oglindă, a întregului produs publicistic. Încă o remarcă: trecutul și prezentul se îmbrățișează ca în poezia programatică a lui Arghezi. Un grupaj de patru articole – document configurează imaginea unui trecut fără de care nu ar fi fost posibilă România Mare:  I. „Iașul celor trei uniri ”, II. „Medici pe frontul Primului Război Mondial”, III. ,,Ctitorii „Însemnărilor ieșene” și Primul Război Mondial”, IV. Poeții României Mari în spațíul literar al „Însemnărilor ieșene”. Excelente evocări semnate de Prof. Dr. Liviu Burlec, Maria Trandafir, Aurica Ichim, Sorin Iftimi, Vasile Sârbu, Eugen Târcoveanu, Mihai Lițu. Nici de data aceasta nu sunt uitați ctitorii „Însemnărilor…”: Mihail Sadoveanu, George Topârceanu. Grigore T. Popa, cu fragmente din„ Înțelesul morții .”
         Grija pentru inculcarea ideii de unitate națională este dată și de selectarea unor poeți  numiți ai României Mari. Selecția se oprește acum la Vasile Remete din Alba Iulia, la Robert Șerban din Timișoara, la Adrian Popescu și Ion Mureșan din Cluj, la Ana Blandiana, Ioana Diaconescu și Mihai Ghiur din București, Octavian Dumitru UNC din Constanța, Nicolae Dabija, Gheorghe Ghidirim, Romeo Scerbina, Mihai Morăraș, Vasile Căpățână din Chișinău, la George Popa, Emil Brumaru, Adi Cristi și Valeriu Stancu din Iași.
     Secțiunea a VIII-a, înscrisă în sumar sub genericul„ Eveniment” se axează pe întâmplări culturale recente. Oana Buceag scrie despre Conferințele „Grigore T. Popa” susținute de personalități  de top. Marius Turda, Alex. Ștefănescu, Mihai Neamțu și-au încântat auditoriul prin teme de mare interes public readucând în contemporaneitate: „Eugenismul românesc în perioada interbelică”, „Eminescu, poem cu poem. La o nouă structură”, „Povara libertății. Sfinți, genii și eroi”. Succesul de care s-au bucurat amintește de „Prelecțiuni populare”, celebre odinioară la Junimea. Spații editoriale sunt acordate și Festivalulu Național „Nicolae Labiș ”, revistei „Convorbiri literare”, evenimentelor culturale de la Muzeul „Mihail Sadoveanu”. Este prezentată și lista premiilor Uniunii Scriitorilor din România Filiala Iași. Aflăm și despre Gala „Sciitorilor Anului”. De amintit, ca eveniment deosebit, o lansare de carte a scriitorului Grigore Ilisei – „Palimpseste regăsite ”.
       Secțiunea următoare a Sumarului revistei propune cititorului eseuri, cronici literare și recenzii. Câteva repere: Nichita Danilov -: „Creangă și Topîrceanu ”, Maria Trandafir: „Rătăcind în lumina închipuirii ”, Ioan Holban: ”Proza lui Grigore Ilisei”, o interesantă schiță monografică. Ana Elisabeta Tomorug recenzează cartea „Spațiile libertății intelectuale”, semnată de Ana Irina Iorga.
       Racordarea publicației ieșene la spațiul cultural mondial, universal, este admirabil demonstrată prin studiul de interculturalitate, scris de Dumitru Dorobăț și Viorel Scripcariu. Este o demonstrație de abordare exhaustivă a unui subiect greu accesibil celor care nu au lucrat barem o vreme în spațiul  scanat pe bază de documente,cu trimiteri la surse din marile biblioteci,cu inserții bibliografice . Autorii reușesc să creeze un tablou amplu al dinamicii raporturilor culturale româno-americane după Marea Unire. Scepticii din România care se îndoiau asupra încercării reginei de „a pune România pe hartă” primesc o replică dură din partea unor analiști străini. Cei doi distinși profesori autori ai incursiunii în dinamica relațiilor româno-americane pornesc de la ideea că „o cunoaștere reciprocă înlătură prejudecățile”. În încheierea acestui admirabil studiu științific, Dumitru Dorobăț și Viorel Scripcariu oferă 24 de surse bibliografice românești și străine.
        Formatul revistei„ Însemnări ieșene” în Secțiunea VIII își informează cititorii despre edituri, reviste, biblioteci, apariții editoriale.
Pentru prima dată, se acordă un spațiu important revistei „Luceafărul” editată la Botoșani. Sunt amintiți membrii fondatori, pentru a fi cunoscuți și de cititorii „Însemnărilor…”:  Ion Istrate, Olimpius Istrate, Elisabeta Roman, Doru Ștefănescu. Redactor – șef este Dorina Rodu. De bun augur este faptul că între cele două prestigioase reviste moldave de cultură cu deschideri spre România Mare a început un dialog la distanță, prețuindu-se reciproc spre binele culturii românești. E frumos dacă vom spune „Unite prin Centenar!” .
     Rubrica „ Interviuri ”, secțiunea IX, este susținută de Oana Buceag, avându-l ca invitat de marcă pe prof. doctor Cristian Dragomir, fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T.Popa Iași. Din răspunsurile acestuia, am reținut o valoroasă deviză ce e necesar să călăuzească mediul academic: „Într-o universitate, ar trebui să primeze meritocrația”.
        Acest număr din decembrie – centenar se încheie  cu o cronică plastică (X) dedicată de Grigore Ilisei pictorului Dan Hatmanu, la ceas aniversar. Scriitorul Ilisei afirmă că arta lui Dan Hatmanu „revelă imaginea unui poliedru cu multiple fațete ”. Portretul artistului ieșean se întregește și prin alte evocări și reflecții ,proiectându-l pe maestru în galeria valorilor naționale.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.580 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5