Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

 Însemnări despre… „Însemnări ieșene”

Primit pentru publicare: 07 Oct. 2019
Autor: Prof. Vasile LEFTER, Focșani
Publicat: 08 Oct. 2019
© Vasile Lefter, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Cu precizie de chirurg, Colegiul de redacție editează la fiecare început de trimestru un nou număr al revistei „Însemnări ieșene”, cu regretul că unul din membrii săi de prestigiu a plecat în plină vară să stea de vorbă cu aștrii.Rămâne în Colegiul de redacție prins n chenar negru. Colegii și prietenii îi dedică rubrica „In Memoriam”.Omagiul pentru luminoasa figură a lui Tahe(Dumitru Dorobăț) est semnat de prietenul drag Eugen Târcoveanu.

Primeam regulat revista „Însemnări literare” de la Tache Dorobăț, vărul soției mele Elizia. Iată că ștafeta nevăzută merge mai departe. Doamna doctor Valentina  Dorobăț nu vrea să se curme visul. A preluat gestul expedierii acestei publicații , de care m-am legat sufletește, spiritual fără să cunosc artizanii care trudesc la apariția trimestrială.

Am pe masa de lucru, ca modest observator al vieții publicistice, ultimul număr al revistei scrise cu profesionalism. E un truism să reamintesc faptul că medicii ,dintotdeauna, au fost mari iubitori ai cuvântului scris, cu inflexiuni sensibile. Sub lupă ,se află Nr.3, Anul III,Serie nouă al revistei dragi oamenilor de cultură. E aproape inutil să mai amintesc de patronajul spiritual al scriitorilor M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gr. T. Popa și M. Codreanu. Un cvartet de sprijin pentru scrisul românesc.

„Însemnări ieșene” este o publicație parcimonioasă în ceea ce privește găzduirea colaboratorilor. Totul pare a se circumscrie celebrei maxime „Non multa, sed multum”.Continuă tradiția revistelor moldave, Convorbiri literare fiind cap de serie. Cuvântul „însemnări” din generic este derutant, creând premisa ca eventualele critici să fie adresate unor simple „însemnări”, care pot fi și grabnice.

Formatul publicației este păstrat, exprimat în numere de la I la XII. Secțiunile I și II sunt dedicate unui editorial model, semnat de Grigore T. Popa ,în 1940 și Un Portret „Vasile Voiculescu.Scriitorul medic și Medicul scriitor”

Tema editorialului este una de maxim interes: Evoluția. Autorul, acum 80 de ani definește evoluția ca „o complicare continuă de forme și acțiuni. Această complicare duce la progres dacă este însoțită de armonie”. Este o demonstrație de cunoaștere a fenomenului social.  Contemporanii pot descoperi sugestii de acțiune și comportament.Concluzia argumentării lui Grigore T. Popa este una de luat în seamă:„O consecință a disprețuirii evoluției este risipirea ideii de lege.”

Secțiunea II, „Portret”propune trei materiale, cu perspective diferite de prezentare a lui vasile Voiculescu. Autori sunt Gheorghe Postelnicu, „Adevăruri despre Vasile Voiculescu”, Maria Trandafir,„moartea miturilor și sărăcirea spirituală” și Richard Constantinescu „De la cenaclu la clubul de literatură și artă V.Voiculescu”

Informațiile cu impact imediat, caracterizate prin curiozitate și suspans, intră oarecum în umbră prin abordarea critică ,cu trimiteri la mituri , a Mariei Trandafir, un analist subtil și generos al substratului textului literar. Proza fantastică a lui Vasile Voiculescu oferă doamnei Trandafir oportunități largi de Analiză și reflecție. Cine mai citește astăzi poezia lui Vasile Voiculescu? Mai nimeni. Școala și-a declinat interesul pentru clasici, prin programe și prin indolență. Studiul Mariei Trandafir se vrea o pledoarie pentru valorile scrisului românesc.  Dacă revista ieșeană ar fi difuzată la nivel național, cu siguranță că puterea magnetică de invitație la cunoaștere ar fi alta.Rezumativ, autoarea studiului. Micromonografic, afirmă cu argumente: „ Vasile Voiculescu și-a imaginat o țară stranie, ce pare a nu avea limite spațiale și temporale, povestirile sale ducându-și cititorii în munți, în deltă, pe șesuri, în timpuri fără timp(!), captivându-i într-o lume a tainelor, sub a căror vrajă cad necondiționat.”Finalul studiului vine ca un semnal de alarmă:„ Vasile Voiculescu și-a exprimat regretul pentru moartea lumii magice, peste care a trecut tăvălugul civilizației raționale, care a încercat să găsească explicații pentru ceea ce părea inexplicabil…”.

Secțiunea III ne invită în vizită la cititorii „Însemnărilor Ieșene”.

Secțiunea IV este dedicată poeziei, nelipsită fiind Ana Blandiana. Alți poeți selectați într-o micro antologie:George Popa, Adi Cristi, Ion Ciricuță,Vasile Remete, George Savin, George Echim, Teona Scopos, .

Secțiunea V „Eseu,Cronică literară, recenzii este onorată de omniprezenta Maria Trandafir, Ioan Holban, Dan Plăeșu.

Revista se vrea mereu proaspătă, dorind să-și informeze cititorii cu cele mai calde știri.
Această misiune revine rubricii VI „Eveniment! Ivona Burduja prezintă pe cunoscutul neurochirurg Alexandru Vladimir Ciurea , care a conferențiat la UMF Iași. Trimiterile lui Ciurea spre epoca Renșterii,denotă o profundă relație între chirurgie și artă.Revista ieșeană rămâne în actualitate, inserând informații despre prezența scriitorilor ieșeni la Târgul Internațional de carte de la Beijing, dar și despre Festivalul Internațional „George Enescu”, Ediția 2019.

La fel de atractivă rămâne secțiunea VII, „Interdisciplinaritate și Interculturalitate”. Poeți din spania, Danemarca,  Tunisia, Mexic duc împreună cea mai bună casă. Vedetă în această secțiune este fără niciun dram de îndoială autorul documentarului „Apolo 11”, Ozias Marcovici (Israel).Este de fapt un fragment dintr-o carte de succes:„Supremația în cosmos în anii războiului rece”,Editura Damaster, 2019.

Despre Edituri, Reviste, biblioteci, suntem informați ca de obicei în Secțiunea VIII. Reținem informația că Biblioteca „Mihai Eminescu” din Iași este cea mai veche bibliotecă universitară din Romania.Documentarul este scris de Viorica Scutariu.
Autoarea dezvăluie lucruri puțin știute de marele public: „Biblioteca Universitară din Iași este una dintre cele mai importante, fiind și păstrătoare de carte veche românească, multe fiind rarități- Lecționarul evanghelic grecesc, sec. al IX-lea și al XI-lea, manuscris bizantin scris cu unciale (majuscule) grecești pe pergament etc.”

Intervievații numărului curent al revistei sunt prof.dr. Gioconda Dobrescu,  Grigore Elisei realizează un interviu amplu, cu o personalitate de top.
Dr. Aurel Constantin Pamfil  este cap limpede unu pentru rubrica de călătorii. Destinația: New York.
Încă o dată revine semnătura lui Grigore Ilisei în secțiunea XI, Cronica plastică. Este o reîntâlnire cu pictorul Adrian Podoleanu , un maestru al culorilor de apă.

Secțiunea a XII-a  deschis această cronică, parcă mai tristă fără distinsul profesor Dumitru Dorobăț.

Revista „Însemnări ieșene” renaște mereu ca Pasărea Phoenix, ieșind mereu la lumină cu un val uriaș de iubire pentru tot ce este românesc. Simt meru în paginile revistei ieșene o chemare la solidaritate culturală, o chemare la românism.