Primit pentru publicare: 4 Dec. 2017
Autor: Dr. Ionuț ȚENE
Publicat: 5 Dec. 2017
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE

Republica Socialistă Valea Jiului: noiembrie 1918. O istorie necunoscută!

În plină degringoladă a Imperiului austro-ungar, în urma înfrângerii armatelor germane pe frontul de vest din toamna lui 1918, au loc regrupări politice inedite în Ungaria și Transilvania. La Budapesta sosește pe 3 noiembrie 1918 Bela Kun cu bani și arme de la bolșevicii conduși de V.I. Lenin de la Moscova. El începe să pregătească revoluția bolșevică din Ungaria racolând regimentele secuiești și încercând să penetreze garnizoanele militare de la Budapesta cu sprijinul direct al Moscovei, unde fusese pregătit pentru declanșarea revoluției comuniste. Între timp în Ardeal, românii se regrupau în Gărzi Naționale sub conducerea Consiliului Național Român de la Arad sau a Senatului Național Român de la Cluj. Românii pregăteau marea adunare națională de la Alba-Iulia pe 1 Decembrie 1918. Paralel în Ardeal izbucnește o revoluție maghiară socială, care culminează cu proclamarea în Valea Jiului a unei republici bolșevice după modelul sovietic. Istoriografia românească nu a cercetat existența unei repubici sovietice în Valea Jiului în noiembrie 1918 înainte de statul comunist întemeiat de Bela Kun din iarna și primăvara lui 1919.

Scriitorul Ioan Velica, care a lucrat în minele de cărbuni, a publicat acum câțiva ani un articol interesant despre republica sovietică maghiară din Valea Jiului, articol care a fost cuprins în cartea ”Opera omnia…” (Editura Focus, Petroșani, 2017). La sfârșitul lunii octombrie 1918 se declanșează revoluția la Budapesta care cuprinde și comitatul Hunedoara. Pe Valea Jiului unde locuiau 82 la sută români, revoluția maghiară nu a avut prea mare succes. Prefectul maghiar Pogany Bela pe 31 octombrie 1918 face apel la calm și ordine fără succes. Pe 13 noiembrie 1918 Sfatul Național Maghiar din Deva se declară pentru republică ca formă de guvernământ și pentru ca Transilvania să rămână la Ungaria. Pe 17 noiembrie 1918 maghiarii din Deva se întrunesc într-o adunare în fața primăriei și decretează menținerea unirii Ardealului cu Ungaria. Precauți și cu simț politic ”de unde bate vântul” arborează trei steaguri pe primărie: maghiar, român și cel roșu bolșevic. Așteptau cine câștigă la Budapesta partida politică: Bela Kun sau maghiarii albi. Între timp un cunoscut preot local din Petroșani nu mai așteaptă victoria revoluției bolșevice a lui Bela Kun și după modelul lui Lenin proclamă pe 16 noiembrie 1918 la Petroșani: Republica Socialistă Valea Jiului. Preotul unitarian Kiss Karoly împreună cu adepții săi arborează steagul roșu în oraș și trimite patrule de control pentru menținerea ordinii. Preotul în așteptarea unor noi ordine de la Bela Kun sau Lenin tipărește un ziar care se bucură de succes în comunitatea maghiară locală: ”Republica Socialistă Valea Jiului”. Apar câteva numere care îi mobilizează pe localnici și comuniști. Paradoxal un preot unitarian a înființat o republică sovietică, fapt ce ne face să credem că nu țelul ateist și materialist l-a îndemnat pe slujitorul Domnului la înființarea republicii bolșevice, ci interese geopolitice ce țineau de menținerea Transilvaniei în componența Ungariei. Republica Socialistă de pe Valea Jiului nu era privită cu ochi buni de către români. Au loc tulburări și confruntări militare între gărzile roșii ale preotului unitarian și patrioții români la Simeria, Sălașul de sus, Bârcea Mare, Crișcior, Hațeg sau Petroșani. Spre sfârșitul lunii noiembrie românii mai bine organizați în Gărzile Naționale reiau ofensiva și până la 1 decembrie 1918 lichidează Republica Socialistă Valea Jiului și Sfatul Național Maghiar. Românii preiau controlul în localitățile din Valea Jiului, astfel delegații trimiși la Alba-Iulia au putut vota unirea Transilvaniei cu România. După 1 decembrie 1918 armata română întră în Petroșani, oraș eliberat prealabil de gărzile naționale române. De teamă sau chemat de Bela Kun la Budapesta, în februarie 1919 preotul unitarian Kiss Karoly fuge din Valea Jiului, care a cunoscut o perioadă efemeră istoria unei republici socialiste după modelul sovietic.