Suntem aproape de sfârșitul lunii ianuarie 2025 și mediul de afaceri este încă buimăcit de măsurile fiscal-bugetare luate de guvernul în funcție la sfârșitul lunii decembrie 2024. Spun că mediul de afaceri este încă buimăcit întrucât vechiul/noul guvern promitea în cursul anului 2024 că orice măsuri privind creșterea taxelor care să afecteze mediul de afaceri vor fi anunțate cu cel puțin șase luni înainte de intrarea acestora în vigoare pentru ca fiecare companie să-și poată adapta bugetul-cheltuielile pentru ca aceste măsuri să nu le afecteze afacerea.
Suplimentar acestor măsuri, luate pe ultima sută de metri a anului trecut, se preconizează și o mărire de TVA, care, din punctul meu de vedere va duce la o adevărată explozie a prețurilor și implicit se va repercuta asupra nivelului de trai-a celor cu venituri mici.
În acest articol nu mă voi referi la impactul acestor măsuri asupra celor din sectorul bugetar, întrucât acest aspect va face obiectul unui articol separat.
Deci, avem un mediu de afaceri autohton care de ani de zile răsufla din ce în ce mai greu și se târă cu un capital rezultat din ceea ce-i rămâne după ce statul îl dijmuiște. Schimbarea de la o zi la alta, ba chiar de la o ora la alta, a impozitelor și taxelor este un lucru total nesănătos pentru firme. Anterior am spus ca schimbările se fac de la o ora la alta întrucât ordonanța cu modificările fiscale, care înfluențează mediul de afaceri din România, a fost publicată cu câteva ore înainte de a trece în anul 2025. Acest lucru arată fără dar și poate faptul că guvernul nu este interesat câtuși de puțin să sprijine mediul de afaceri, ci aruncă în luptă orice pentru a acoperi găurile din buget, dar o face nu prin astuparea acestora, ci prin mărirea taxelor astfel încât să nu se simtă scurgerile nesănătoase din buget.
Pe marii specialiști, care cred contrariul și își etalează cunoștințele economice dobândite la universități de prestigiu, și care și-au adus aportul în promovarea acestor măsuri fiscale, îi sfătuiesc să-și deschidă un amărât de PFA, să producă plus-valoare și să plătească taxele rezultate din implementarea noilor prevederi legislative în anul 2025 și apoi să își dea cu presupusul dacă te poți dezvolta ca privat în România. Ca exemplu un PFA în sistem real va plăti în funcție de veniturile și cheltuielile reale pe care le are, astfel:
Contribuții la sănătate(CASS): se calculează ca 10% din venitul net(încasări minus cheltuieli deductibile). PFA-urile cu venituri mai mici de 24.300 lei(șase salarii minime) plătesc o contribuție minimă de 2430 lei;
Contribuție la pensie (CAS): se calculează ca 25% din plafoanele de 12 și 24 de salarii astfel:
Dacă venitul net este mai mic de 48.600 de lei, atunci contribuția la pensie nu este obligatorie
Dacă venitul net este mai mare de 48.600 de lei, dar mai mic de 97.200 de lei, atunci contribuția la pensie este 12.150 de lei
Dacă venitul net este mai mare de 97.200 de lei, atunci contribuția la pensie este de 24.300 de lei.
Impozit: se calculează ca 10% din suma obținută după ce din încasările totale se scad cheltuielile deductibile, contribuția la pensie și contribuția la sănătate. Persoanele cu handicap de grad 1 și 2 sunt scutite de plata impozitului.
Din cele expuse mai sus se poate vedea că cei care își doresc să își deschidă un PFA în anul 2025 nu au nicio facilitate fiscală și atunci cum te poți dezvolta, cum poți crește. Dacă statul vrea să fie un partener corect cu mediul privat, nu mai trebuie să-l privească ca pe o vacă de muls, ci ca pe un adevărat partener, iar partenerii se respectă, nu se tâlhăresc. De ce nu putem fi și noi nemți, care în timpul pandemiei și după au ajutat firmele și micii întreprinzători cu peste 60 miliarde de euro?