Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 6 (126), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Fără perspectivă prin coborârea standardelor la Evaluarea Națională 2019 

Primit pentru publicare: 26 Iun. 2019
Autor: Gruia COJOCARU, redactor – Rev. Luceafărul
Publicat: 27 Iun. 2019
© Gruia Cojocaru, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Deși există o anume familiarizare a elevilor cu examenele – prin evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a – momentul de cotitură în evoluția unui elev este marcat de Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a VIII-a, deoarece rezultatul obținut aici proiectează adolescentul pe un drum al cunoașterii luminat cu intensități diferite.  Nu-i totuna să ajungi la un profil de top dintr-un liceu de elită, ori la o instituție de învățământ din provincie, unde directorul își rupe mașina din vară până-n toamnă prin toate fundăturile, încercând să-i convingă pe săteni să-și înscrie la școală odraslele, proaspăt absolvente de gimnaziu…

După proba de la matematică, susținută de elevii clasei a VIII-a la Evaluarea Națională cu o zi înainte de solstițiul de vară, a revenit în spațiul public clișeul cu dificultatea subiectelor, mai ales la disciplina științelor exacte. Fără să fiu un fan al matematicii, m-am uitat pe subiecte. Nu disec detaliile, însă fără doar și poate surprinde gradul de accesibilitate, deoarece orice elev cu ciclul primar finalizat la un nivel mediu putea rezolva două treimi din subiecte, obținând nota șapte prin adăugarea punctului din oficiu, iar dacă era strălucit putea depăși acest prag. Presupunând c-ar fi fost bune, aproape că n-ar mai conta rezultatele, câtă vreme asistăm la o coborâre a ștachetei Evaluării Naționale, la finalul gimnaziului, sub limita decenței. Cum însă, procentual, roadele sunt în anul 2019 mai slabe decât în ultimii cinci ani, pe fondul diminuării progresive a dificultății subiectelor, se nasc natural câteva întrebări: pentru ce cravașăm elevii cu mii de exerciții și probleme complexe la cursurile de matematică din gimnaziu, apoi în ore de pregătire costisitoare, dacă la examen doar o treime din subiecte e oarecum mai dificilă? Ce departajare în competiție mai poți să faci, dacă elementele de matematică din gimnaziu încep abia după nota șapte?! Oare spaima pierderii materiei prime, elevii, este atât de mare încât suntem dispuși să transformăm acest examen într-o formalitate, numai să se completeze clasele de liceu pentru a avea cadrele didactice locuri de muncă?!? Bine, atunci măcar să recunoaștem acest adevăr, nu să inventăm spectacole grotești aureolate de exigență…

Nu-și mai amintește nimeni de examenul pentru treapta I de liceu din anii ’80 ai secolului trecut? Subiecte criminale, concurență acerbă. Da, știu, vremurile de tristă amintire… Și totuși atunci examenul reprezenta ceva, nu era un simulacru ca astăzi. Faptul că un elev reușea la un liceu prestigios era un prilej de sărbătoare în familie, azi cu greu momentul depășește argumentele din zona etalării vestimentare… Și ne mai mirăm că Școala românească a încetat să fie respectată?!?

O societate nu poate evolua dacă în momentele-cheie nu ridică miza, nu inovează, nu sporește nivelul de complexitate în compartimentele care o definesc. Dacă, de pildă, în Industria de automobile ne întoarcem la Trabant și la Dacia 1300, furând când se poate și din compoziția pieselor, vom sfârși rapid în faliment. Dincoace, în zona resurselor umane din perimetrul adolescenței, unde Școala are rolul de a modela înțelept și de a oferi un spațiu al afirmării plenare, pierderea e pe termen lung. Cu examene golite de conținut, care nu urmăresc formarea unui elev care să opereze cu un set de cunoștințe la un nivel înalt, în acord cu exigențele vremurilor, vom continua să exportăm mână de lucru ieftină în Apusul Europei, nefiind capabili să ne făurim un destin personal, consistent în propria țară. Înscriși pe orbita coborârii standardelor, probabil vom ajunge în curând la momentul în care preșcolarii mai dezghețați vor trece cu brio peste acest gen de examen. Noi, cei de la catedră, care percepem magnitudinea colapsului ce crește la nivel social și prin banalizarea probelor la examene, e bine însă să nu avem nicio reacție, că de, poate se supără cineva de sus…