Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

      Glasul din adânc. Năluca(43)

                              

            Glasul din adânc. Năluca(43)

     

             Pentru români, Bucegii sunt un fel de bulevard cu intrări din toate punctele cardinale. Munții sunt accesibili și puțin periculoși. Sunt trasee ușoare, trasee de dificultate medie și , mai puține, trasee pentru temerari, cum ar fi ascensiunea pe Jepii Mici, pe Hornurile Mălăieștilor sau pe versantul Bucșoiului. Oricum, sunt cei mai umblați munți.

           Partea a doua a toamnei din acest an se dovediră capricioasă. Ba e cald, ba e frig, ba ninge, ba fulguiește. Drumeții din acest sfârșit de săptămână ajunși în apropierea cabanei Omu fură surprinși de apariția în peisaj a mai multor containere modulare păzite de jandarmi. De pe la 8 dimineața, în această zi ploioasă liniștea muntelui fu spartă de zgomot de motoare puternice. Erau elicoptere de transport pasageri și materiale grele. Până la tabăra de containere era o distanță mărișoară. Cu toate acestea, turiștii deslușiră mai multe siluete, bărbați și femei, care erau conduse în grabă spre un anume container. Cele două elicoptere decolară grăbit. O voce amplificată de un megafon anunța privitorii de ocazie că le este interzis să se apropie de tabăra de containere. Turiștii avură un sentiment de frică. Dacă cei desantați purtau cu ei o molimă, fiind extrași din comunitățile aglomerate? Pentru cei cu auzul fin, lucrurile se limpezeau. Până la ei, aproape de telecabină, se auzeau vaiete, strigăte de ajutor. Plânsete înfundate. Nimeni nu mai avu curaj să facă un pas mai departe. Cine știe ce pericol îi pândea în apropiere. 

    Erau vreo cincisprezece turiști, bărbați, femei și copii. Prudența turiștilor de ocazie se dovedi anticipativă. Comandantul patrulei de la containere atrase atenția celor de pe platou asupra comportamentului deviant ai bolnavilor realocați provizoriu în containere. Se făcu precizarea că ei provin din clinica de nălucologie a doctorului Octanebu. Întâmplarea făcu ceva neașteptat. Unul din tinerii aflați în grup era și el medic, coleg cu Octavian la rezidențiat. Avea numărul de mobil al acestuia și cam o dată pe lună depănau amintiri. Se hotărî să-l sune. Formă numărul și de la celălalt capăt Octanebu îi răspunse imediat:

    • Salut, amice de departe! Tu ești doctorul Alex Gherasim, care mi-ai furat iubita, nu-i așa?
    • – Nu prea e așa. Iubita despre care vorbești a venit singură. Credea că sunt bogat și că voi avea o repartiție de excepție. A rămas dezamăgită și a plecat. E liberă… de contract. Poți să ți-o iei înapoi.
    • – Mulțumesc pentru ofertă. Mă descurc.
    • -Tavi, sunt pe platoul Bucegilor. Mi s-a spus că cei cazați provizoriu în containere sunt pacienții tăi. Pot să te ajut cu ceva?
    • – Poate mai târziu. Aici în vechea locație s-a întâmplat o catastrofă. Un elicopter s-a prăbușit din cauza unui pilot tânăr , care a vrut să evacueze din turn toți pacienții. Elicopterul a avut supra sarcină și s-a prăbușit. Au murit câteva zeci de bolnavi. Ancheta e în curs. Te las. Sunt așteptat de procurorul care anchetează tragedia. Va trebui să răspund la mai multe întrebări.
    • Nu te apropia de containere. Pacienții mei halucinează. Au deja și o tulburare psihică. 
    • Mi-am ales o meserie periculoasă, de mare risc.
    • -Mereu mi-am reproșat că am ales poteca ușoară, tratând bolnavi cu afecțiuni ușoare.
    • -Colega, niciodată nu e prea târziu. 
    • Pe platoul Bucegilor, va ființa un centru internațional de nălucologie. Am găsit un sponsor din Elveția, dispus la o investiție de milioane de euro. Ca loc de construcție a viitorului  Centru de Nălucologie , a ales esplanada din apropierea Crucii Caraimanului. Investiția e în stadiu avansat. Va primi bolnavi din toată Europa, însoți de fișele medicale de observație. Nu există o schemă fixă de personal. Sunt bani mulți. Înseși familiile bolnavilor vor să participe cu sume enorme, dorind să afle misterul apariției nălucilor. Ce zici, refacem gașca de cercetători nebuni din facultate?
    • -Tavi, m-ai luat prin surprindere. Mă gândesc să-i cooptăm și pe ceilalți trei din gașca nebună.
    • -De acord. Ținem legătura. Sper ca procurorii să nu mă găsească vinovat pentru tragedia de pe Râmna. Pe munte va fi altfel. Bolnavii se vor mișca într-un spațiu securizat, lipsit de pericole.
    • -Dragul meu coleg, pentru a răspunde provocărilor ,te rog să citești ultimul tratat al tatălui meu, doctor Artur Nebuneli, despre nălucologie, cu multe trimiteri la experimentul Titileni.
    •           După această lungă convorbire cu doctorul Alex Gherasim, Octanebu rămase pe gânduri. Era oare bine să implice în munca sa de cercetare aproape un novice?
    • De cealaltă parte, Alex Gherasim era îngrijorat cu privire la noul loc de muncă, interesantă e adevărat, care i se oferea. Nu de bani era vorba, ci de viața personală care se va consuma pe munte. Dimineața bolnavi, seara bolnavi, noaptea bolnavi! Dar el când mai trăiește ? Avea doar 39 de ani și încă nu avea o familie. Ce femeie va accepta să vină cu el pe munte la 2500 de metri și să trăiască într-un pavilion cu ciudați? Trebuie să mai reflecteze la hotărârea pe care o va lua. Doar el va decide!
    • Va urma!
    •      VAILE LEFTER MEMBRU UZPR

          

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    comment closed

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5