Prin amabilitatea d-lui inginer Dorel Mihai Gaftoneanu, am primit un frumos cadou, ultima dumnealui carte, cu titlul „INCURSIUNI ÎN TRECUT. FERESTRE RETROSPECTIVE”, apărută recent la Editura GEEA Botoşani, tipografia Ria.

•      Volumul, cu 365 de pagini, într-o execuţie frumoasă şi îngrijită, cu multe fotodocumente şi imagini, face cinste autorului, cât şi tipografiei care a realizat-o.
•      Cartea aceasta aduce contribuţii deosebit de preţioase în eminescologia botoşăneană şi este, într-un fel, o continuare a cărţii cu titlul „Mihai Eminescu. Cercetări şi completări la genealogia Poetului”, realizată împreună cu autorul acestor rânduri, în anul 2023, la aceeaşi editură.
•         Domnul Dorel Mihai Gaftoneanu, pasionat şi neobosit cercetător şi căutător în documente vechi şi manuscrise, arhive, muzee, biblioteci, lăcaşuri de cult şi cimitire, a reuşit să lămurească originile familiei sale şi legăturile cu străbunicul luiMihai Eminescu, pornind de la o veche poveste de familie pe care a căutat s-o dezlege. Felicitări pentru dăruirea şi munca depusă în scopul unei idei pe care s-a străduit s-o lămurească!
•         Dorel Mihai Gaftoneanu, împreună cu vărul său, Paul Ciornei, fără a primi sprijinul vreunor oficialităţi locale, a lucrat cu multă pasiune pentru „desmormântarea trecutului”, cu o insistenţă şi tenacitate demnă de invidiat, rezultatele fiind pe măsura efortului depus, iar satisfacţia absolut  copleşitoare. 
•      Astfel, Dorel Mihai Gatoneanu a dezlegat enigma morţii şi a descoperit mormântul principesei Ralu Callimachi de la Salcea, Suceava, apoi a descoperit mormântul lui Ştefan Eminovici, fratelelui Gh. Eminovici, în satul Sălăgeni, comuna Dumbrăveni, a găsit înrudirea familiei străbunicului patern, Ion Murariu („gaftoneanul”), cu mama Poetului M. Eminescu; a dezlegat enigma numelui de Iordache Eminovici de pe un monument al eroilor de la Dumbrăveni, a găsit mormintele aparţinând Harietei Eminovici, bunicului Poetului, Vasile Eminovici, a decriptat plăcile funerare de la Biserica Vovidenia şi multe altele.
•       Autorul cărţii a studiat, împreună cu vărul său Ciornei ,,a povestirii neamului nostru și a satului natal Bursuceni, narațiune auzită undeva în copilărie și ridicarea unui simbol memorial pentru părinții mei, cei de la care știam istorioarele menționate, respectiv căutarea strămoșilor paterni și materni ai familiei noastre până pe la a șaptea spiță a neamului. Subliniez faptul că informațiile proveneau pe linie paternă de la străbunicul nostru, Ion Murariu-Gaftoneanu, dintr-o perioadă de o jumătate de veac (1850-1900) în care numele Poetului Mihai Eminescu era cunoscut doar în restrânsul cerc al oamenilor de cultură din Botoșani, Iași, București.
•       Pe unde a trecut şi cercetat domnul Gaftoneanu, a rămas în urma lui câte un monument, o placă de marmură, un semn care să marcheze personalitatea şi locul, unde îşi duce somnul de veci cel cercetat, pentru a fi cunoscuţi de cei de astăzi şi din viitor. Este un exemplu, aproape unic, în zona noastră.
•       Dorel Mihai Gaftoneanu, în urma cercetărilor sale, privind trecutul familiei sale, ajunge la concluzia:  ,,Coroborând informațiile bazate pe documente istorice, o mare surpriză, concluzia mea fără dubii este că vorbim despre una și aceeași persoană cu bunicul Alexa(ndru) al străbunicului meu patern de la Cătămărești – Ipotești – Botoșani, Ion Murariu-Gaftoneanu (1826-1917), acesta din urmă fiind proprietar de moară pe Pârâul Luncii (fir de apă pomenit de către I.D. Marin) la Balta Murăreștilor (aproape de Memorial) pe vremea adolescenței Poetului, clopotar, paracliser al bisericuței din Ipotești, apoi prim consilier local al comunei Cucorăni, menționat în zeci de acte și împuternicit în relațiile cu autoritățile”. 
•      Referitor la studiile lui Mihai Eminescu autorul spune:,,  Plecările tânărului Mihai Eminescu la studii în Vienași Berlin arată că  era atras, în acord cu o anume modă a vremii deprinsă probabil din Cernăuțiul austriac, mai degrabă de marea cultură germană a spațiului occidental, iar binecunoscuta sa Doină nu ne lasă nicio îndoială asupra sentimentelor nutrite față de politica panslavistă a Imperiului țarist. În egală măsură, cunoaștem că nici de politica Austro-Ungariei nu era deloc încântat…”.
•       ,,Incursiuni în trecut. Ferestre retrospective” este o carte de suflet pentru autor, rezultatul unor cercetări pasionate în trecutul familie sale, cu o existenţă de peste 250 de ani, mânat de dorinţa de a lămuri multe informaţii auzite în viaţa sa. 
•       În finalul cărţii sale, domnul Gaftoneanu se destăinue:,,Am căutat să recuperez, pe cât mi-a stat în putință, de sub mormanul uriaș de cenușă al vulcanului uitării rămășițele povestirii emoționante, savuroase pe alocuri, presărate cu crâmpeie de istorie autentică ale unui neam românesc  regăsit încă de pe vremurile evului mediu, cu confirmări spectaculoase în arhivele naționale, care, cum și câte s-au mai păstrat. Neamul nostru.
•      Din volumul uriaș de informații regăsite în arhive și în teren, majoritatea nepublicate (de interes restrâns sau, poate, deloc interesante, cui mai folosesc toate astea, Poetul Eminescu e intrat de mult în istorie, vor obiecta unii cu malițiozitate), ne facem datoria de a deschide un modest început de drum pentru cercetări ceva mai minuțioase în viitorul apropiat…”
•       Cartea de față reprezintă un frumos omagiu adus satului natal al autorului, Bursuceni, astăzi în comuna Verești, jud. Suceava, sat atestat de peste cinci veacuri și jumătate, altădată unul dintre cele douăsprezece sate ale moșiei de la Dumbrăveni a familiei boierilor Balș, acolo unde sunt atestate repere ale trecerii prin zonă decenii la rând a administratorului Gh. Eminovici, menționăm ca reper documentat anul 1867, foarte posibil și în anii 1833  și 1848.
•      Cartea domnului Gaftoneanu este ilustrată cu multe imagini de documente oficiale, monumente, personaje şi înscrisuri, care completează, în mod fericit informaţia şi, pentru diversitate cu câte o poezie sau epigramă, care face deliciul cărţii. Este o carte bibliofilă pentru colecţionarii şi pasionaţii vieţii şi operei lui Mihai Eminescu dar şi a noastră, a botoşănenilor. 
•       Îl felicităm pe Dorel Mihai Gaftoneanu pentru munca depusă şi pentru rezultatele de excepţie ale acestor preocupări!
• NicolaeIosub, 15mai 2025, Botoşani
•