Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

ÎNSEMNĂRI IEȘENE- Anul III-Nr.2 ,Iunie 2019 

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 7 (127), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

ÎNSEMNĂRI IEȘENE- Anul III-Nr.2 ,Iunie 2019

Primit pentru publicare: 12 Iul. 2019
Autor: Prof. Vasile LEFTER, Focșani
Publicat: 13 Iul. 2019
© Vasile Lefter, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


 

Prin bunăvoința domnului Prof. Univ. Dr. Dumitru Dorobăț, membru marcant în Colegiul de redacție al revistei „Însemnări ieșene”, am bucuria de a avea în față ultimul număr al acestei valoroase publicații prea puțin difuzată în țară.

Izvorul tainic al dăinuirii acestei publicații ieșene reintrate  în circuitul culturii naționale prin Serie nouă, ajungând la Anul III – Nr. 2 a fost descoperit de adevărații continuatori ai tradiției spirituale a scriitorilor M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gr. T. Popa și Mihai Codreanu, care au simțit nevoia firească de a merge mai departe.
Gândurile lor rămân mereu în actualitate Editorialul semnat de Gr. T. Popa în nr. 3 din 1939 al „Însemnărilor ieșene” rămâne ca un testament etern pentru iubitorii de românism:
„Din mâna celor care ne-au precedat să luăm cu respect făclia,oricât ar fi ea de mică ; nimeni nu ne oprește să aprindem focul pâlpâitor cu ea; dar dacă am stinge-o mai întâi, sub motiv că nu luminează de ajuns, n-am mai aprinde nimic și am rămâne în întuneric.”

Făclia merge mai departe și lumina ei crește cu fiecare nouă ieșire la lumină a unei publicații românești de prestigiu, echilibrată, captivantă ca paletă problematică, sensibilă ca atitudine pentru frumosul de odinioară, dar și pentru frumosul de azi.

Titlurile rubricilor sunt calde, umane, prietenești. Cine nu vibrează la evocări ale celor care au respirat în preajma lui Mihai Eminescu? Evocări ale genialului Caragiale, ale lui Creangă, Slavici, Vlahuță, Iacob Negruzzi, Mite Kremnitz sau George Popa? Admirabile aduceri aminte grupate sub un inspirat generic – „Veșnic dor de Eminescu – 130 de ani de eternitate. Evocări,prieteni.”

Poate că dascălii de românească ar trebui să-și înceapă ciclul de lecții despre Eminescu barem cu una din aceste splendide evocări.

Rezonând cu spiritualitatea pusă în brazda minții și simțirii de Eminescu, contemporanii noștri slujitori ai cuvântului scris, Maria Trandafir („Rezonanțele chemării eminesciene„ Vino” în spațiul iubirii, de-a lungul timpului”), Vasile Sârbu („Vremelnicia și neputința omului de a se regăsi”), Nicolae Constantinescu („Îl mai merităm noi oare pe Eminescu?”), conferă acestui număr plusuri culturale de mare ținută intelectuală.

Prin extensie, stimulați parcă de aceste evocări ale marelui român Eminescu, mai mulți oameni de carte simt nevoie să aducă în prim-plan și alți maeștri ai scrisului mai apropiați de zilele noastre. Sunt publicate articole literare despre Mihai Codreanu, Mihail Sadoveanu, puse în pagină de Maria Alexandra Triandaf și Lăcrămioara Agrigoroaiei.
Rubrica de poezie, extinsă de data aceasta, propune atât poeți consacrați, cât și poeți mai puțin cunoscuți publicului larg.
„Și, totuși Poezia” se deschide cu două texte lirice ale Anei Blandiana, „Cumințenia pământului”, „Și totuși”. Secțiunea IV găzduiețe și alți poeți precum Prof. De. Ion Chircuță, Angela Baciu,Silvia Goteanschi, Adi Cristi, Vasile Remete, George Echim, Acad. Gheorghe Ghidirim. Sunt reflecții lirice cu ambiții tematice și stilistice.
Nu pot trece mai departe fără să citez, nu chiar la întâmplare, câteva stihuri ale celor agreați de rubrica dedicată Poeziei: „E mare,greu de urnit și răbdătoare, /Dac-o lovești durerile sunt simțite/dar tac(Ana Blandiana), „Din voi, uitatele de azi fântâni/Poetul își sorbea puterea(Ion Chiricuță), „nu știu de ce mă gândesc acum la regele meu” (Angela Baciu), „era lună plină și liniște, /banale și plictisitoare discuții/despre o moarte/care îmi părea frumoasă (Silvia Goteanschi), „ Încearcă să mă ții treaz/să nu adorm prefăcându-mă mort(Adi Cristi), „A citi această carte înseamnă/ A ne întoarce în mod magic la/primele/veacuri. (Vasile Remete), „DORU-i greu, dragostea-i mare/DE ele nu am uitare (George Echim), „Din srăbuna Dacie/N-am râvnit pământ străin/Am trăit cu toți în Pace/Pentru ce acest Destin? (Gheorghe Ghidirim).

Secțiunea V. Eseu, Cronică literară, Recenzii are ca finalitate informarea cititorului, dar și promovarea unor creații mai puțin cunoscute.
Ioan Holban semnează „Și procurorul plânge de trei (patru) ori, iar Maria Trandafir îmi comentează generos romanul „Frica vine din adâncuri”, într-o cronică profesional articulată, incitantă prin titlul propus – „Frica și neputința de a o învinge.”

Ca și altădată, secțiunea Eveniment spicuiește întâmplări din lumea artistică. Suntem informați că Ana Blandiana a devenit cetățean de onoare al Iașului. Citim despre despre expoziția de pictură și grafică „Lumea mea” a lui Constantin Tofan, despre premiile revistei „Convorbiri literare”. Suntem invitați la expoziția de tapiserie „Pastel” a Celei Neamțu, la Festivalul internațional  „Poezia la Iași”, „la zilele internaționale ale culturii idiș Avram Goldfaden sau la Reuniunea culturală „Alecsandriada” de la Bacău.
Alte evenimente: „Eminescu să ne judece”, comemorare în Parcul Copou, o expoziție de top la Luvru, „ Broderii de tradiție bizantină în România”.

Deschisă spre universalitate, revista „Însemnări ieșene” oferă cititorului traduceri interesante din scriitori de pe alte meleaguri (Spania, Cuba, Turcia, Italia, Mexic).

Laura Mihaela Trandafir ne readuce la cele zilnice, vorbind despre obezitatea copiilor și despre atenuarea ei prin artă.

Despre Edituri, Reviste, Biblioteci, apariții editoriale citim în Secțiunea VIII. Recomandăm articolul doamnei Viorica Scutariu, intitulat „Bibliotecile Mânăstirești – temple ale cărților (II).

Un interviu de colecție cu academicianul Ioan Hăulică este propus de Grigore Ilisei, nume de referință pentru Iașul cultural. Un om pe care îl cunosc din vremea studenției!
Un alt interviu, de data aceasta cu prof. univ. dr. Mircea Rusu, ni-l oferă Oana Bugeag.

Cronica plastică este acoperită de același Grigore Ilisei.

La Secțiunea XI , dedicată Literaturii de călătorie, avem ca ghid prin Ierusalim pe domnul Dr. Aurel Constantin Pamfil. Așteptăm oferte palpabile.

Tradițional, revista se încheie cu rubrica „In Memoriam”. Mircea Covic ne reține atenția asupra Dr. Emil Gheorghiță, medic eminent, creator de clinică și școală, trecut în lumea stelelor în noiembrie 2018.

Reiterăm aprecierile noastre pentru modul profesional în care este editat și acest număr. Meritele sunt deopotrivă ale editorului Viorel Scripcariu, ale redactorilor șefi Eugen Târcoveanu și Richard Constantinescu, ale secretarilor de redacție Sorin Popescu și Gabriel Urmă, ale tehnoredactorilor Sorin Popescu și Adina Stan, ale graficianului Marius Atanasiu.
Meritul pentru ilustrații revine pictorului Călin Alupi.
Sunt mândru că port cu mine spiritul orașului celor șapte coline!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.587 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Leonte Elena spune:

    Domnule Lefter, am citit prezentarea revistei ieșene. Am citit și revista, desigur ca orice ieșeancă bucuroasă de reapariția ei. Apreciarile dvs. sunt justificate. Întrutotul, revista are un spirit pozitiv, care merge la suflet, acum în vremuri atât de agitate, cultivă valori locale, fără a fi ”localistă”, aduce în memoria zilei personalități ieșene de largă recunoaștere, sau importante pentru instituții ieșene din trecut, care au statuat modele pentru multe generații.
    Mă bucur că ați primit-o de la profesorul Dorobăț și că ați remarcat-o. Succes ”Luceafărului”, vă spune o râmniceancă sărată la origine, ieșeancă din admirație pentru urbea moldavă…

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5