E liniște în codrii reci,
Pe lac vin ploi de stele,
Se plimbă toamna pe poteci
La braț cu doruri grele.

Un veac, ce pare c-a fost ieri
Își retransmite seva,
Dar tu nu vii de nicăieri
Să te vedem aievea.

Fiind băiet s-alergi desculț
Pe-asfaltul ud de ploaie,
Să vezi în chipul celor mulți
Oglinda din odaie.

Adie vântul prin stejari
Ușor ca o părere,
Când geniul tău, refuză iar
Suprema mângâiere.

…Acolo între galaxii
E-o limpede lumină,
În stema mândrei Românii
Luceafărul suspină.

Teodor Jacotă